Noi precizări despre distribuţia iodurii de potasiu. Rafila: Pastilele se iau numai în caz de expunere după un incident nuclear

Ministerul român al Sănătăţii transmite, luni seară, noi precizări despre distribuţia iodurii de potasiu, explicând că se face în scopul administrării la populaţia de până în 40 de ani numai în caz de expunere după un incident nuclear, scrie News.ro.

”Distribuirea de pastile de iodură de potasiu se face în scopul administrării la populaţia de până în 40 de ani NUMAI în caz de expunere după un incident nuclear. Este contraindicată administrarea preventivă a comprimatelor”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată a precizat că, încă de la începutul conflictului din Ucraina, Ministerul Sănătăţii s-a preocupat de procurarea pastilelor de iod şi a iniţiat o campanie de informare a populaţiei referitoare la modul de utilizare a acestora.  

Distribuţia către populaţie se face în mod gratuit pe baza prescripţiei eliberată de către medicul de familie. Aceasta nu este o noutate, ordinul de ministru care reglementează activitatea este în vigoare încă din 23 iunie 2022”, a mai transmis ministerul.

Întrebat de ce doar cei până în 40 de ani se califică pentru administrarea pastilei de iodură de potasiu, Rafila a explicat că aceste recomandări se regăsesc şi pe prospect. 

Nici eu nu mă calific pentru administrarea iodurii de potasiu şi nici nu o să o iau, indiferent de situaţie. Aşa scrie în prospectul medicamentului şi explicaţia este simplă, după vârsta de 40 de ani, beneficiile administrării de iodură de potasiu sunt minime şi ele se îndreaptă la persoanele cu vârsta de peste 40 de ani, doar celor care se află în imediata vecinătate a locului unde se produce un incident nuclear. Ori nu este o situaţie care privească cetăţenii români, sper  să nu fim în această situaţie. Atât Zaporojie, cât şi Cernobîl sunt la distanţă apreciabilă de România, deci nu se pune problema expunerii directe în focar la radioactivitate. După vârsta de 40 de ani, administrarea acestei pastile nu aduce beneficii, ci mai degrabă există un risc de hipotiroidie care se instalează după administrarea acestor pastile”, a precizat Rafila.

Instituţia precizează că pastilele de iod se eliberează în peste 2.500 de farmacii, lista acestora regăsindu-se se pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

Ministrul Rafila: Prefer să adoptăm un comportament preventiv

Întrebat dacă are informaţii privind un iminent incident nuclear, ministru Rafila a explicat că „preferă să adoptăm un comportament responsabil, preventiv”.

”Nu există informaţii (despre un incident nuclear – n.r). Prefer să adoptăm un comportament responsabil, preventiv pentru că, în cazul unei crize, timpul va fi foarte scurt şi se crează panică”, a spus Rafila. 

Critici legate de modul în care subiectul a fost comunicat populației

Decaraţiile ministrului au generat un val de reacţii ale pacienţilor, care au aglomerat cabinetele medicilor de familie. Purtotărul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a criticat modul în care subeictul a fost comunicat. Politicianul este de părere că este nevoie de profesionalism atunci când se comunică astfel de date sensibile. ”Din păcate, declaraţia domnului Rafila a lăsat foarte mult loc de interpretări”, a afirmat liberalul.

”Cu siguranţă există foarte multe întrebări al căror răspuns, în momentul de faţă, a fost lăsat pur şi simplu la nivelul rodului imaginaţiei sau percepţiei publice. În mod normal, un ministru când comunică public, mai ales pe subiecte de o asemenea sensibilitate, trebuie să facă cu profesionalism, trebuie să o facă cu calm, obiectiv şi complet. Subliniez complet. Din păcate, declaraţia domnului Rafila de astăzi a lăsat foarte mult loc de interpretări. Foarte bine că a fost completat ceea ce declara domnul ministru de Ministerul Sănătăţii, unde cred că e nevoie în continuare de a explicat public în ce situaţii se administrează această iodură de potasiu, cum se administrează, cine sunt persoanele care pot şi sunt şi intră în acest program şi în mod evident cum îşi va procura oamenii acest lucru”, a declarat Stroe. 

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi scrise obligatoriu în limba română. Proiectul de lege, votat de Parlament

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Undă verde pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un împrumut de 30,8 milioane de euro pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV care va interconecta localitățile Bălți și Suceava.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat joi, 25 aprilie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest împrumut reprezintă 40 % din valoarea totală a proiectului menit să sporească securitatea energetică a Republicii Moldova, prin interconectarea cu România. Banii vor fi acordați pentru o perioadă de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Încă 30,8 milioane de euro vor fi alocate de Banca Europeană de Investiții, în baza unei decizii de realocare din contul acordului de împrumut contractat anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. De asemenea, Republica Moldova va beneficia de un grant de 15,4 milioane de euro, alocat de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Bugetul total al proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II” este de 77 de milioane de euro.

Banii vor fi cheltuiți pentru construcția liniei electrice aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între municipiile Bălți și Suceava, reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV, reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlocuirea elementelor de comutație și protecție și a transformatoarelor electrice.

sursa

Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău. Cine este proprietarul ,,locuinței”

Imaginile video care surprind o casă cu două etaje construită pe un bloc de locuit cu cinci etaje din Chișinău au făcut înconjurul rețelelor de socializare în ultimele zile.

Pretura sectorului Centru arată, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, că această casă a fost construită încă anul opt ani, în 2016.

Totuși, autoritățile capitalei se declară neputincioase în acest caz.

„Autoritatea publică locală a sesizat despre construcția ilegală edificată pe acoperișul blocului de locuit din strada Grenoble nr. 159/7, încă în anul 2020, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, responsabil de verificarea legalității și a disciplinei în construcții. Având în vedere faptul că APL nu poate întocmi procese-verbale contravenționale pe art. 178, al. 4, pct. d) construcția anexelor, balcoanelor, copertinelor, transformarea acoperișurilor sau extinderea celor existente, care afectează aspectul arhitectural al blocurilor locative, examinarea cazului este de competența Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică și a Poliției”, susține Pretura sectorului Centru din municipiul Chișinău.

Anterior, locatarii acestui bloc au declarat că bărbatul care a construit casa deține două apartamente la ultimul etaj și nu și-a întrebat vecinii atunci când și-a ridicat o nouă locuință pe acoperiș.

sursa

Imagini de groază! Intersecție trecută la roşu cu peste 160 de km/h! Rezultatul unui teribil accident produs în Los Angeles. Oamenii au zburat la propriu din mașină
Articolul anterior
Primul transport cu cereale care a plecat din Ucraina, refuzat de cumpărătorul din Liban pentru că a întârziat cinci luni
Articolul următor