Modificările făcute asupra structurii unei clădiri, ulterior dării sale în folosinţă, pot schimba modul de comportare la acţiunea seismică, conform decanului Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii din Iași, prof.univ.dr.ing. Dorina Isopescu.
„Zilele trecute am fost întrebată de foarte multe ori care clădiri sunt mai rezistente: cele vechi sau cele noi? Vă dau un răspuns sincer: nu are importanţă în momentul în care a fost executată clădirea. Da, poate că pe cele mai vechi putem să le suspectăm de o degradare apărută din cauza multiplelor cutremure care au acţionat asupra lor. Dar dacă au fost proiectate şi au rezistat, cu consolidările şi cu reparaţiile de rigoare, vor rezista şi astăzi mai bine decât o clădire nouă care chiar în acelaşi an a fost pusă în funcţiune, dar la un timp foarte scurt au fost făcute modificări. Modificările pot schimba modul de comportare la acţiunea seismică şi pot fi câteodată catastrofale”, a atras atenţia Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, prof.univ.dr.ing. Dorina Isopescu, transmite protv.ro.
Întrebată despre „reparaţiile” făcute în interiorul locuinţelor, care implică dărâmarea unor pereţi despărţitori, Dorina Isopescu a menţionat că atât îmbunătăţirile, cât şi modificările făcute în interiorul apartamentelor nu trebuie să afecteze structurile de rezistenţă. Ea a precizat că atunci când dorim să facem modificări în interiorul clădirilor trebuie să apelăm la un expert care să evalueze întreaga structură.
„Nu trebuie afectate structurile de rezistenţă. Vedeţi dumneavoastră, aceste compartimentări pot fi de rezistenţă sau sunt pereţi de compartimentare care, putem să spunem, îi putem elimina mai uşor. Toate modificările însă trebuie analizate şi evaluate de către un expert. Expertul va face un calcul, va vedea care este influenţa acestor modificări asupra întregii structuri. Aşa, să mă exprim simplu, clădirile sunt proiectate să fie rezistente şi în echilibru de la concepere până la demolare. Dacă prin distrugerea unui perete sau prin eliminarea unui stâlp, ori prin secţionarea unei grinzi noi schimbăm starea de echilibru a întregii structuri, atunci orice acţiune seismică, care este de fapt o forţă orizontală care vine însoţită şi cu o accelerogramă care duce la vibraţii, ca să mă exprim simplu, poate cauza probleme deosebite unei astfel de structuri. Orice modificare faţă de starea iniţială poate aduce degradări care pot fi minore, precum căderea tencuielii, dar dacă vorbim de intervenţii asupra elementelor structurii de rezistenţă, atunci se poate provoca în final colapsul, nu numai al apartamentului respectiv. E vorba de colapsul clădirii în totalitate”, a detaliat decanul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi.
Conform legislaţiei, există o aşa-zisă carte tehnică a construcţiei pe care orice clădire trebuie să o aibă, fie că sunt imobile rezidenţiale sau nerezidenţiale. Aceasta ar trebui consultată atunci când decidem să cumpărăm o locuinţă.
„În acea carte tehnică sunt patru capitole. Unul este rezervat părţii de concepere şi proiectare, partea a doua este pentru execuţie şi recepţii, urmează partea de modificări care apar pe parcurs, deci urmărirea comportării şi intervenţiile care se fac pe perioada de utilizare, şi ultima este partea de dezmembrare, demolare. Dacă ne dorim să cumpărăm o casă mai nouă sau mai veche, primul lucru pe care trebuie să-l facem este, dacă nu suntem de specialitate, să solicităm părerea unui specialist în construcţii şi să aruncăm o privire în cartea tehnică a construcţiei. Toate modificările făcute ar trebui să fie menţionate acolo. Dacă sunt modificări care nu sunt autorizate legal, atunci e obligatoriu ca înainte de a face pasul decisiv, adică de a cumpăra clădirea, pentru că e vorba de sume foarte mari de bani, ar trebui să solicităm părerea unui expert. Acesta ne poate spune dacă modificarea respectivă este importantă sau nu, dacă poate provoca degradări”, a explicat Dorina Isopescu.
