Directorii de școli au păreri împărțite referitor la noul curriculum școlar pe care Ministerul Educației intenționează să-l introducă începând cu anul 2025. Din cei 284 de manageri care au participat la o discuție online despre noua programă școlară, doar 84 au declarat că susțin schimbările, scrie Europa Liberă.
După consultările cu elevii, Ministerul Educației a continuat discuțiile publice asupra conceptului de dezvoltare a curriculumului școlar cu managerii de școli, în timpul apropiat urmând să aibă loc dezbateri și cu părinții.
Directorul liceului „Andrei Straistă” din Anenii Noi, Eugeniu Margine, a spus că susține inițiativa ministerului, doar că, din lipsă de cadre, nu toate școlile vor putea alege curriculumul de alternativă, inclusiv, liceul pe care-l conduce, care este unul clasic, adică are doar clase liceale.
„Mereu am promovat inovațiile, dar solicitarea mea este să fie o gradație, ce se poate implementa în instituțiile mari, medii și în cele mai mici. Noi am avut încercări până acum de a face schimbări, dar nu s-au soldat cu succes”, a spus Margine.
Secretara de stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a explicat că instituțiile de învățământ nu vor fi obligate să adopte planuri de alternativă. „Noi vorbim despre dreptul de a alege, nu despre obligația de a urma un calapod toți odată. Nu impune nimeni nimic. Aceste schimbări pot fi făcute doar pentru un ciclu: primar, gimnazial sau liceal”, susține responsabila.
Unii profesori s-au arătat îngrijorați de introducerea disciplinei „Știința” pentru clasele V-VII, care va încadra biologia, fizica și chimia. Potrivit lor, astfel, calitatea studiilor va avea de suferit.
„Cum procedăm după prima generație de elevi, în care vom constata că este un insucces și nu vom mai avea elevi buni la profilul real, apoi – studenți?”, s-a întrebat Inga Bînzari, profesoară de fizică la liceul „Mihai Eminescu” din Fălești.
Drept răspuns, autoritățile au dat exemplul țărilor baltice și a Marii Britanii, care au introdus această disciplină la gimnaziu încă acum un deceniu.
„Estonia, Maria Britanie se numără printre țările care au cele mai bune rezultate la testarea PISA. Ele sunt sisteme educaționale eșuate? De fapt, ei au disciplina Știința pe toate segmentele. Dacă acolo au reușit, de ce noi am eșua?”, a spus, în replică, secretara de stat.
La discuțiile inițiate de minister au participat și doi dintre autorii noului concept al curriculumului școlar, profesorii universitari Viorica Andrițchi și Anatol Gremalschi.
„Marea bătălie se dă între obligativitate și libertate. O să știe copiii mai bine fizica dacă o să fie obligatorie? Rezultatele testelor PISA arată că nu. Experiența țărilor dezvoltate arată că elevii învață cel mai bine când o fac din plăcere”, a spus Gremalschi.
Ministerul Educației susține că va organiza formări pentru profesorii de fizică, biologie și chimie, ca să poată preda disciplina integrată. De asemenea, urmează să fie elaborate și manuale noi, inclusiv în format digital.
Noutatea cea mai mare din conceptul de dezvoltare a curricumului școlar, propus de minister, este că elevii vor avea doar patru discipline obligatorii: limba română, matematica, prima limbă străină, istoria universală și istoria românilor (clasele IV, V-IX și X-XII), științe (clasele I-IV), care formează așa-numitul „trunchi comun de cultură generală”.
Pe lângă aceste discipline de bază, vor fi și altele obligatorii, dar ele nu vor avea pondere la media anilor de studii și nu vor conta în cazul transferului elevului.
Celelalte discipline vor fi la alegere sau opționale. Obiectele pe care elevul și le va alege în clasa X-a, pentru a-și aprofunda cunoștințele într-un domeniu și a se pregăti de universitate, vor deveni obligatorii pentru toată perioada de liceu. Cele opționale sunt pentru dezvoltarea unor competențe și pentru diversificarea ofertei educaționale a școlii.
Noul curriculum național urmează să fie pus în aplicare în școlile care își vor dori acest lucru din septembrie 2025, iar din septembrie 2027 ar urma să fie implementat gradual în toate.
