Criza energetică din Republica Moldova a dus la apariția unor noi tendințe pe piață și anume la creșterea numărului de instalații bazate pe energia regenerabilă.
Comparativ cu 2022, în anul 2023, numărul panourilor fotovoltaice a crescut cu 300%, iar costurile mari la facturi au motivat oamenii să investească în capacitățile de generare de energie proprie.
Evoluție extraordinară a capacităților instalate de fotovoltaice la prosumatori (producători și consumatori): față de anul 2018, capacitatea totală a crescut de 80 de ori. Iar în decembrie 2023 capacitatea instalată a ajuns la 115 MW, potrivit www.stiri.md.
Aceste declarații aparțin Carolinei Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei:
”Oamenii, dar și bussinesul de la noi din țară și-au redirecționat investițiile în panourile fotovoltaice și în 2023 versus 2022 vedem o creștere de 300 de procente. La turbinele eoliene este un alt procent pentru că și investițiile sunt mult mai mari și implică și un alt efort logistic, angajament, dar este o tendință foarte frumoasă și, pentru 2023, procentul de consum de energie regenerabilă în mixul de energie electrică reprezintă 10% comparativ cu 4% în 2022”, susține Novac.
Statul susține producătorii de energie verde, schema de sprijin pentru beneficiari fiind de trei tipuri:
- Contorizarea netă, care de la 1 ianuarie 2024 se numește facturare netă, altfel spus cei care reușesc să-și instaleze capacități pentru propriul consum de maximum 200 kW putere instalată.
- Tarif fix, asta însemnând sub 1 MW pentru solare și sunt 4 MW pentru eoliene și actualmente avem în jur de șase producători pentru eoliene și 224 pentru solare, cu tarife fixe. Producători de regenerabile la preț reglementat de ANRE în funcție de tipul de tehnologii și de cât de mare este instalația.
- La preț fix: capacitățile de regenerabile (105 MW eoliene si 60 MW fotovoltaice) care urmează a fi instalate odată cu desfășurarea licitațiilor și acordarea rolului de câștigător producătorilor eligibili.
În piața liberă, vorbim de producători de energie regenerabilă la preț nereglementat, însemnând o piață liberă, adică cei care produc în special energie eoliană negociază acel preț cu furnizorul direct, care, de obicei, prețul ajunge ușor mai mic decât cel reglementat.
Și atunci, la prețul reglementat, Energocom este cel care achiziționează, pentru că, pe lângă trading, comerț de gaze, pe lângă achiziționarea tuturor surselor de energie electrică, este și cel care are obligația de a achiziționa energia electrică produsă din surse regenerabile sub mecanismele de sprijin ale producătorilor eligibili.
În cazul celor din piața liberă, dumnealor semnează direct acele contracte cu Premier Energy sau furnizare cu FEE-Nord. Ulterior, Energocom livrează acea energie acumulată furnizorilor direcți, în cazul nostru este vorba despre Premier Energy și FEE-Nord.
În prezent, în Republica Moldova sunt două tipuri de prosumatori: cei casnici, care ca număr sunt la vreo 3800 de utilizatori și deja de producători non-casnici, care deși sunt într-un număr mai mic, în jur de 1100.
„Această cifră se schimbă constant, dorința atât a cetățenilor, cât și a bussinesului din Moldova a crescut vertiginos odată cu criza, respectiv cumulativ această capacitate însumează la 115 megawați. Cert e că nu putem să instalăm doar regenerabile în lipsa unor surse convenționale”, a declarat Carolina Novac.
Actualmente, în R. Moldova, cumulativ, avem în jur de 340 MW capacitate instalată de energie regenerabilă, aproape 1/3 din curba de consum pe care o avem noi pe malul drept al Republicii Moldova.
În jur de 180 MW sunt de capacitate de energie solară, 140 MW energie eoliană – vorbim și de 16 MW Hidrocentrala Stânca-Costești și 10 MW de biogaz.
Ca număr, în Republica Moldova sunt 224 de utilizatori de panouri fotovoltaice cu tarif fix.
Pentru eoliene avem șase instalații/utilizatori și trei pe biogaz pe întreg teritoriul țării.
Dacă adăugăm și componenta nodului tehnologic Stânca-Costești, Centrala Hidroelectrică, avem și componenta hidro.
*Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene prin Programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
