O familie din Ucraina a locuit timp de trei săptămâni în aceeași casă cu cinci soldați ruși

02/05/2022

News

Irina, Serghei și fiul lor, Nikita, au trecut printr-o experiență rară, dacă nu unică, în războiul declanșat acum mai bine de două luni de Rusia.

НАТО Ревю - Навчання НАТО з врегулювання криз: підготовка до невідомого

Peter Pomerantsev, britanic de naționalitate rusă, profesor la SNF Agora Institute de la Johns Hopkins University și autor al lucrării „This Is Not Propaganda: Adventures in the War Against Reality”, le-a ascultat povestea și a scris-o apoi pentru prestigioasa publicație The Atlantic, transmite libertatea.ro.

Mărturia familiei, redată de Pomerantsev, arată nivelul de dezinformare al soldaților ruși trimiși în Ucraina.

Familia Horbonos e din Lukașivka, regiunea Cernihiv, nordul Ucrainei. Când a început războiul, s-a refugiat în pivnița casei și i-au primit acolo și pe vecinii care nu aveau unde se adăposti.

Zeci de oameni, inclusiv copii, femei gravide, bătrâni bolnavi, au stat împreună, înghesuiți, în beci, vreme de 10 zile, cât deasupra au explodat bombele rușilor. Mașina familiei a fost distrusă în atacuri, casa a fost pusă aproape toată la pământ. Pe 9 martie, a devenit clar că satul a fost ocupat de ruși. Tancurile se auzeau peste tot pe străzi. Apoi, rușii au găsit beciul și le-au ordonat oamenilor să iasă.

Au aruncat o grenadă înăuntru, „să nu rămână vreun soldat ucrainean viu”. Cei trei membrii ai familiei Horbonos, Irina, 55 de ani, Serghei, 59 de ani, și fiul lor, Nikita, de 25 de ani, au petrecut următoarea noapte în beciul unor vecini, unde aproape au înghețat de frig. A doua zi s-au întors la ce mai rămăsese din casa lor, dar au găsit acolo cinci soldați ruși, refugiați în beci – singura parte locuibilă.

„Dacă vreți să stați aici, va trebui să locuim împreună”.

Soldații nu i-au dat afară din casă, dar nu au plecat nici ei. Au propus să locuiască împreună. Spre deosebire de alte locuri din Ucraina, oamenii din Lukașivka au avut noroc de ocupanți care nu s-au dedat la torturi și crime.

Cei trei nu au fost agresați, dar la început, erau terifiați de rușii înarmați. Familia Horbonos și cei cinci militari au mâncat și dormit sub același acoperiș vreme de trei săptămâni, timp în care au purtat lungi discuții descrise de ucraineni drept „frustrante”.

Discursul soldaților era, la început, copia celui de la Kremlin: ei nu poartă un război cu Ucraina, ci cu americanii, și au venit să elibereze ucrainenii. Sunt într-o „operațiune militară specială” – cum repetă Putin din prima zi a invaziei, 24 februarie.

Însă încet, încet, cei trei ucraineni le-au câștigat încrederea soldaților. Și, la un pahar, au început să le clatine încrederea în „operațiunea specială” a lui Putin.

Trecerea de la „am venit să vă eliberăm” la „un război fără sens”.

Discuțiile au început timid, despre mâncăruri și tradiții ucrainene. Apoi au început să vorbească despre ei – inclusiv rușii.

Cel mai tânăr avea 31 de ani, ceilalți 4, peste 40. Doi au luptat și în Siria. Iar unul avea față arsă, după un atac pe drum spre Lukașivka.

Ucrainenii au căpătat curaj și au început să le contrazică teoriile servite de Puțin: nu e picior de soldat în Lukașivka și nu au nevoie să fie salvați de nimeni, le-a spus Irina. Nici nu vrem să fim o singură nație, condusă de Putin.

Primul a cedat căpitanul, care era și cel mai fervent apărător al „operaținii speciale” și al lui Putin. L-au convins nu doar vorbele Irinei, ci și eșecurile armatei ruse în Ucraina. Apoi, toți au început să înțeleagă că războiul nu e necesar, cum li s-a spus. Când Irina a căzut în genunchi în fața fostei sale biblioteci, făcută scrum, și a început să plângă, întrebându-i „Ce căutați aici? Ne-ați distrus tot ce aveam!”, și-au lăsat capetele în jos și au tăcut.

Într-o altă zi, când au ieșit cu ea și cu Serghei în curte să culeagă plante pentru ceai, și-au cerut iertare pentru distrugeri și le-au spus că „ar fi frumos dacă ne-am putea întoarce la voi în vizită”.

Soldații și-au cerut scuze din nou. Au încetat să mai numească invazia „operațiune specială”. I-au spus, direct, război, apoi au început să-l numească „un război fără sens”. Plătiți să lupte în Ucraina Familia Horbonos a fost curioasă ce i-a făcut pe cei cinci să accepte să lupte în Ucraina.

Au răspuns la unison: nu patriotismul, ci banii. Toți au spus că au probleme financiare – rate la bancă, facturi medicale neplătite. Solda îi ajută, dar mai mult, pentru că toți sunt mecanici și știu să dezmembreze vehiculele militare distruse în bombardamente și să topească metalele prețioase din componența lor, au ocazia să câștige în plus în acest război.

Irina și Serghei au spus că asta și făceau cei cinci în pauzele dintre bombardamente – când era liniște, ieșeau și căutau acele părți din blindate care le pot aduce bani. Cu aceste mici pepite de aur obținute din vehiculele militare rusești distruse au plecat în buzunare cei cinci, când forțele ruse au decis să părăsească zona de nord a Ucrainei pentru a se reloca în est, unde au pornit ofensiva în Donbas.

Dar și cu înțelegerea faptului că războiul pe care-l duc în țara vecină lor e greșit, notează Pomerantsev. În discuția cu el, Irina Horbonos i-a mărturisit că se simte norocoasă. A aflat ce atrocități au comis rușii în alte părți ale țării și nu-i vine să creadă că Lukașivka a scăpat de așa ceva. Chiar dacă nu mai are nimic din agoniseala de-o viață, spune că „putea fi mult mai rău”.

Limba rusă, interzisă la bancomate și limitată pe piața muncii, într-o țară europeană

Parlamentul Letoniei a adoptat joi măsuri legislative prin care limba rusă va fi limitată pe piaţa muncii şi interzisă pe ecranele ATM-urilor bancare, în această fostă republică sovietică, scrie agenția spaniolă de presă EFE citată de hotnews.ro.

Un prim amendament adoptat în acest sens la Legea Muncii stabileşte că solicitanţilor de locuri de muncă nu li se va mai putea cere cunoaşterea unei limbi străine drept condiţie pentru angajare, cu excepţia cazurilor în care necesitatea cunoştinţelor de limbi străine este justificată în anunţul de angajare, notează Agerpres.

Deşi prevederea nu face vreo referire explicită la limba rusă, în practică ea vizează angajatorii ce solicită cunoaşterea acestei limbi.Deşi Letonia are o minoritate rusă numeroasă, relaţiile sale cu Moscova sunt considerabil diminuate în contextul războiului din Ucraina, necesitatea cunoaşterii limbii ruse fiind astfel dificil de justificat de către companiile letone.Într-un alt amendament, parlamentul de la Riga a votat interzicerea utilizării limbii ruse pe interfeţele de utilizator ATM.

Dispoziţia legală în acest sens, care din nou nu menţionează explicit limba rusă, precizează că informaţiile de pe ecranele bancomatelor pot fi oferite doar în limbile oficiale ale statelor membre în UE sau candidate la aderare şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).Această măsură privind ATM-urile va intra în vigoare pe data de 30 ianuarie 2025.Letonia şi celelalte două state baltice foste republici sovietice (Lituania şi Estonia) au relaţii tensionate cu Moscova, ele remarcându-se printre ţările cele mai active în susţinerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia.

Ele oferă astfel Kievului cel mai substanţial ajutor raportat la propriul PIB, respectiv 1,4% din PIB Lituania, 1,1% Letonia şi 1,3% Estonia.

De asemenea, cele trei state baltice, acum membre ale UE şi NATO, solicită cele mai radicale sancţiuni împotriva Rusiei.

Doi frați, membri ai „grupării Șor”, reținuți pentru organizarea de destabilizări în masă

Ofițerii INI, în comun cu polițiștii de la Inspectoratul de poliție Criuleni și procurorii PCCOCS, cu suportul mascaților de la BPDS „Fulger”, anunță reținerea a două persoane pentru complicitate la organizarea dezordinilor în masă, în cadrul unui protest în fața Comisiei Electorale Centrale, de către o entitate afiliată condamnatului Ilan Șor, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Acțiunile investigate au avut loc în prima săptămână a lui septembrie a anului 2024, atunci când sediul CEC a fost vandalizat (atât în timpul protestului, cât și în noaptea zilei din data de 7 spre 8 septembrie), inclusiv prin proiectarea la intrarea în sediu a recipientelor cu vopsea. Acțiunile ilegale au fost raportate de către CEC autorităților, care au reținut doi frați din Criuleni, cu vârste de 38 și 43 de ani.

Cei doi bănuiți, de comun cu organizatorul (care la moment este în căutare) au racolat 17 tineri din Criuleni, care au primit instrucțiuni pe grupul de comunicare creat pe platforma Telegram despre modalitățile de cauzare a destabilizării. O parte din tinerii audiați, cărora cei doi bănuiți le-au organizat și transportarea în calitate de șoferi la Chișinău, cooperează cu ancheta. Aceștia menționează că pentru participare la protestul care a durat aproximativ o oră li s-au promis a câte $50, iar cel care ar fi aruncat primul obiectele pregătite (este vorba de ouă, pe care le-au primit fiecare) la intrarea în sediul CEC – un bonus de 1000 lei. În final, însă, acestora le-au fost achitate sume de 500-600 lei.

Încălcările comise sunt investigate de procurorii PCCOCS de comun cu ofițerii INI în contextul în care organizatorul acestor acțiuni de destabilizare ar fi fost remunerați cu 20.000 lei, iar lunar sunt salarizați prin aplicația mobilă „PSB” a unei bănci din Rusia.

Investigațiile continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Consiliul Europei, îngrijorat de un amestec al Rusiei în viitoarele alegeri din Republica Moldova

Consiliul Europei s-a declarat joi îngrijorat de un amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din 20 octombrie din Republica Moldova şi referendumul din aceeaşi zi referitor la aderarea ţării la Uniunea Europeană, transmite France Presse citat de digi24.ro.

„Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave pentru suveranitatea, securitatea şi integritatea alegerilor din Moldova”, a scris Consiliul Europei într-un comunicat. O delegaţie a acestei organizaţii ce reuneşte 46 de ţări s-a deplasat la Chişinău marţi şi miercuri.

„Viitoarele alegeri şi referendumul din 20 octombrie ar putea constitui un punct de cotitură pe calea consolidării democraţiei şi a instituţiilor”, au estimat reprezentanţii organismului însărcinat cu apărarea democraţiei şi drepturilor omului pe continentul european.

Republica Moldova, cu o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, este din iunie 2022 candidată oficială la aderarea la UE. Însă aceste reuşite „sunt ameninţate de presiuni geopolitice crescânde”, potrivit delegaţiei Consiliului Europei, noteaxă France Presse, citată de Agerpres. În luna iunie, SUA, Regatul Unit şi Canada au avertizat cu privire la un „complot” rus vizând influenţarea alegerilor prezidenţiale şi „suscitarea de manifestaţii” dacă nu va câştiga un candidat pro-rus. Preşedinta pro-europeană Maia Sandu caută să obţină un al doilea mandat. Ea a atenţionat de mai multe ori cu privire la ingerinţele Moscovei în politica internă din ţara sa. Aflat marţi la Chişinău, ministrul demisionar de externe francez Stéphane Séjourné a subliniat necesitatea de a ajuta Republica Moldova să facă faţă ingerinţelor Rusiei şi să-şi îndeplinească destinul său european.