O fetiță cu dizabilități nu mai aude deloc, după ce un hoț i-a furat la plajă aparatul auditiv de 7.000 de euro

Taxa pentru vizitatorii de o zi a adus haosul la Veneţia. Nu doar turiştii, ci şi localnicii sunt împotriva ei şi acuză autorităţle că vor să transforme vechiul oraş plutitor într-un parc tematic. Mai multe asociații de rezidenți au organizat, astăzi, proteste în Piazzale Roma şi s-au ciocnit cu autorităţile.

Aproximativ 300 de persoane au ieșit în stradă, la Veneţia, pentru a-și arăta opoziția față de taxa de acces care a început să se aplice turiştilor de o zi. Cu steaguri și bannere în mâini, protestatarii au oprit traficul în Piazzale Roma, blocând banda de tramvai. Au împărţit oamenilor paşapoarte false pentru a intra în oraş şi s-au plâns că astfel de decizii vor aduce sfârşitul oraşului Venezia şi distrugerea lagunei, informează observatornews.ro.

Ruggero Tallon, protestatar: Noi suntem cei din tabăra „Da”. Vrem o viaţă şi un viitor pentru acest oraş. De asta ne opunem biletului de intrare şi ne opunem intrării navelor de croazieră. E ca şi cum ne-am muta într-un mare parc tematic, o mare grădină zoologică. Iar noi nu acceptăm asta!

Marina Rodinò, localnică: Acesta nu este un parc natural, nu este un muzeu, nu este Pompei, acesta este un oraș în care trebuie să luptăm pentru ca locuinţele noastre să fie locuite de familii și trebuie să redeschidem afacerile locale.

Veneția este primul oraș din lume care a implementat o astfel de măsură. Taxa de 5 euro, care a intrat în vigoare astăzi, are ca scop protejarea acestuia de efectele turismului excesiv.

Simone Venturini, consilier municipal: Trebuia să găsim un echilibru, un nou echilibru între turiști și rezidenți. Trebuie să protejăm spațiile rezidenților și, de asemenea, să descurajăm sosirea călătorilor de o zi.

Experimentul veneţian durează 29 de zile şi se desfăşoară în perioada 25 aprilie – 14 iulie. Pentru vizitele de o zi în centrul istoric, va fi nevoie de rezervare online. Turiştii vor primi un cod QR, după achitarea taxei, pe care vor trebui să îl scaneze în anumite puncte, la intrarea în oraş.

La chioşcurile ridicate în faţa principalelor puncte de acces în oraş, aproximativ 200 de administratori au fost instruiți pentru a ghida politicos, pe oricine nu știe de taxă, prin procesul de descărcare a codului.

Oficialii din turism spun că aproximativ 6.000 de oameni au plătit astăzi pentru a descărca codul, însă numărul ar putea ajunge la 10 mii până la fnalul zilei. Alţi 70 de mii de oameni au descărcat codul indicând o scutire, precum cea că sunt navetişti sau rezidenţii regiunii Veneto.

Agenţiile de informaţii americane au stabilit că preşedintele rus, Vladimir Putin, probabil nu a ordonat uciderea politicianului de opoziţie Alexei Navalnîi într-o tabără de prizonieri din Arctica în februarie, a relatat sâmbătă Wall Street Journal, transmite Digi24.ro cu referire la Reuters.

Navalnîi, în vârstă de 47 de ani când a murit, era cel mai vehement critic intern al lui Putin. Aliaţii săi, catalogaţi drept extremişti de către autorităţi, l-au acuzat pe Putin că a ordonat uciderea acestuia şi au declarat că vor furniza dovezi pentru a-şi susţine acuzaţia.

Kremlinul a negat orice implicare a statului. Luna trecută, Putin a calificat drept „tristă” moartea lui Navalnîi şi a declarat că era pregătit să îl predea Occidentului pe politicianul încarcerat, într-un schimb de prizonieri, cu condiţia ca opozantul să nu se mai întoarcă niciodată în Rusia. Aliaţii lui Navalnâi au declarat că astfel de discuţii au fost în curs de desfăşurare.

Wall Street Journal, citând persoane anonime familiare cu această chestiune, a scris sâmbătă că agenţiile de informaţii americane au ajuns la concluzia că Putin probabil nu a ordonat uciderea lui Navalnîi în februarie. Washingtonul nu l-a absolvit pe liderul rus de responsabilitatea generală pentru moartea lui Navalnîi

Totuşi, publicaţia menţionează că Washingtonul nu l-a absolvit pe liderul rus de responsabilitatea generală pentru moartea lui Navalnîi, având în vedere că politicianul de opoziţie a fost ţinta autorităţilor ruse timp de ani de zile, a fost încarcerat pentru acuzaţii despre care Occidentul a spus că au fost motivate politic şi a fost otrăvit în 2020 cu un agent neurotoxic.

Kremlinul neagă implicarea statului în otrăvirea din 2020.

Reuters nu a putut verifica în mod independent informaţiile conţinute în articolul Wall Street Journal. Ziarul a citat surse care au declarat că această constatare a fost „acceptată pe scară largă în cadrul comunităţii de informaţii şi împărtăşită de mai multe agenţii, inclusiv Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Biroul Directorului de Informaţii Naţionale şi unitatea de informaţii a Departamentului de Stat”.

Evaluarea americană s-a bazat pe o serie de informaţii, inclusiv unele clasificate, şi pe o analiză a faptelor publice, inclusiv momentul morţii lui Navalnîi şi modul în care aceasta a umbrit realegerea lui Putin în martie, a precizat ziarul citând unele dintre sursele sale. Un consilier al lui Navalnîi, citat de ziar, Leonid Volkov, a calificat constatările SUA drept naive şi ridicole.

Rusia şi-a intensificat atacurile asupra reţelei feroviare ucrainene pentru a „paraliza” aprovizionările militare cu material din Occident, în vederea unei noi ofensive, a declarat vineri un oficial ucrainean de rang înalt în domeniul securităţii, transmite Digi24.ro cu referire la AFP și News.ro.

Infrastructura feroviară este deosebit de vitală în Ucraina, atât în transportul pasagerilor şi comerţ, cât şi armatei, deoarece de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, întregul trafic aerian civil este paralizat.

„Este vorba aici despre măsuri clasice înaintea unei ofensive de amploare, aşteptată în următoarele săptămâni”, a declarat sub protecţia anonimatului o sursă de rang înalt din sistemul securităţii ucrainene, intervievată de AFP cu privire la aceste atacuri. Scopul „este să paralizeze livrările, transportul încărcăturilor militare”, a adăugat ea.

Reţeaua de căi ferate este vizată cu regularitate în bombardamente ruse de doi ani. Atacuri au atins recent gări, ca cea din Hramatorsk, în est, unde zeci de persoane, în esenţă civili, care încercau să fugă din calea confruntărilor armate, au fost ucise în aprilie 2022.

Însă, în ultimele săptămâni, s-a constatat o intensificare a bombardamentelor care vizează infrastructuri feroviare.

Armamentul occidental este vizat

Numai joi, atacuri au atins aceste infrastructuri în trei regiuni ucrainene. În regiunea Doneţk (est), împărţită de linia frontului, trei angajaţi ai societăţii de căi ferate Ukrzaliznîţia au fost ucişi într-un atac vizând o instalaţie feroviară.

În aceeaşi zi, zece civili au fost răniţi într-un atac cu rachetă la Gara din Balaklia, în regiunea Harkov (nord-est), iar infrastructuri feroviare au fost avariate la Smila, în regiunea Cerkasî (centru).

Un bombardament masiv împotriva unor instalaţii feroviare la Dnipro şi în regiune (centru-est) a ucis o angajată a Ukrzaliznîţia şi a rănit alţi şapte la 19 aprilie. Cu o săptămână mai înainte, Gara din Sumî (nord) a fost atinsă într-un atac.

Armata rusă a revendicat vineri că a atacat un „tren cu armament occidental şi echipament militar” în localitatea Udacine, în regiunea Doneţk, şi „trupe şi echipamente” militare la Balaklia. Ea nu a prezentat date, iar aceste afirmaţii par să corespundă atacurilor evocate cu o zi mai înainte de către autorităţile ucvrainene.

Începând din martie, Rusia şi-a multiplicat atacurile vizând infrastructuri ucrainene mai ales asupra instalaţiilor energetice, dintre care a distrus o mulţime, iar mai recent asupra infrastructurii feroviare.