O nouă provocare pentru Europa: Putin pare să îl fi convins pe Trump să exploateze împreună Arctica. De ce miza este uriașă

Instituțiile publice de învățământ superior vor beneficia de finanțare complementară în sumă de cca 17 milioane de lei din partea Ministerului Educației și Cercetării, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Resursele vor fi utilizate pentru renovări și modernizări ale blocurilor de studii, căminelor, dar și pentru alte proiecte de infrastructură. Proiectele care vor fi finanțate de MEC au fost selectate în bază de concurs. Vor beneficia de finanțare complementară șase instituții – Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea de Stat din Comrat. 

Universitatea de Stat din Moldova va beneficia de finanțare în sumă de 3,36 mln   lei pentru reparația căminului nr. 19, precum și pentru renovarea vestiarelor bazinului de înot de pe strada 31 august 1989 din mun. Chișinău. 

Universitatea Tehnică a Moldovei va beneficia de finanțare în sumă de 4,1 mln lei pentru lucrări de renovare și dotare a sălilor de studii din blocul nr. 19, unde este amplasată Facultatea de Medicină Veterinară. Totodată, au fost aprobate resurse pentru achiziționarea computerelor (stații grafice) și a tabletelor, echipate conform cerințelor software utilizate la programele de studii la specialitățile „Animație” și „Designul jocurilor”.

Academia de Studii Economice din Moldova va obține finanțare în valoare de 3,0 mln lei pentru instalarea unui sistem fotovoltaic pe acoperișul blocurilor sale de studii, precum și pentru finisarea lucrărilor de termoizolare și renovare a balcoanelor căminului nr. 4 de pe strada Florilor 4/2.

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” va beneficia de finanțare în sumă de 3,9 mln lei pentru reconstrucția parterului din blocul de studii nr. 2 și asigurarea tehnologică la programele de studii ”Animație” și ”Designul jocurilor”.

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți va primi finanțare de 1,5 mln lei pentru achiziționarea și instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice de 100 KW pentru Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic „Nortek”.

Universitatea de Stat din Comrat va obține finanțare de 1,0 mln lei pentru înlocuirea sistemului de încălzire, alimentare cu apă și canalizare în căminul studențesc.

Suplimentar, în anul curent, Ministerul Educației și Cercetării va aloca 2 milioane de lei din finanțarea complementară pentru finanțarea proiectelor studențești, având drept scop de susținerea activităților extracurriculare și promovarea spiritului civic în rândul studenților. 

Finanțarea complementară este unul dintre cele trei tipuri de finanțare acordate instituțiilor publice de învățământ superior care funcționează în condiții de autonomie financiară. Aceasta se alocă pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare în cămine, modernizarea bazei materiale și didactice, dotarea cu calculatoare, softuri și utilaje, acoperirea unor cheltuieli specifice universităților regionale, precum și finanțarea unor proiecte specifice de dezvoltare instituțională. 

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării a lansat recent campania „Învață în Moldova” care are scopul este de a încuraja cât mai mulți absolvenți de liceu să aleagă o universitate din Republica Moldova.

De aproape trei luni, deputata Marina Tauber, vizată în două dosare penale, se află în afara țării, iar ședințele de judecată au loc în lipsa ei. Procurorii se pregătesc să prezinte mâine ultimele probe în instanță. Președinta Maia Sandu consideră, pe de altă parte, că organele de drept trebuie să verifice dacă judecătorii au luat o decizie justificată atunci când i-au permis deputatei să părăsească țara. Într-un comentariu pentru Teleradio-Moldova, membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Ion Guzun, a precizat că instituția pe care o reprezintă dispune de toate mecanismele necesare pentru a iniția o verificare, inclusiv pentru a sesiza Inspecția Judiciară în cazul unor suspiciuni privind decizia judecătorilor, scrie moldova1.md.

Tauber – afiliată oligarhului Ilan Șor – a părăsit Republica Moldova prin aeroportul Chișinău, cu ruta aeriană spre Istanbul, Turcia, pe data de 7 ianuarie, curent. De atunci, toate ședințele de judecată au avut loc în lipsa parlamentarei „pentru a nu tergiversa examinarea cauzei”, potrivit Procuraturii Anticorupție.

Absența îndelungată a deputatei Marina Tauber a revenit în atenția publică în contextul fugii sau reținerii mai multor politicieni condamnați sau cercetați penal, toți având legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară. Invitată la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova, președinta Maia Sandu a declarat că instituțiile responsabile, inclusiv CSM, trebuie să analizeze dacă decizia judecătorilor de a-i permite Marinei Tauber să părăsească țara a fost sau nu justificată. Totodată, șefa statului a reiterat necesitatea reformei sistemului judiciar. „Acum vedem consecințele”, a punctat Maia Sandu.

Contactat pentru un comentariu, membrul CSM, Ion Guzun, a declarat că instituția dispune de toate mecanismele necesare pentru a iniția verificarea deciziilor emise de magistrați atunci când există suspiciuni sau sesizări privind legalitatea acestora.

„Doamna Tauber a fost lăsată să plece peste hotare, pentru că se examina cauza, era pe rol în instanța de judecată. Anterior, doamna Tauber de mai multe ori a fost prezentă la ședința de judecată, dar nu i s-au aplicat măsuri cum ar fi, de exemplu, arestul. CSM, chiar recent, a adoptat o hotărâre prin care va monitoriza cazurile de corupție, inclusiv electorală, și vom analiza inclusiv acest aspect. În mod evident în cazul în care judecătoriul sau alți participanți la proces abuzează legea, CSM are mecanismele de a dispune o verificare, inclusiv pentru sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la comportamentul judecătorilor sau, după caz, judecătorul ia o atitudine față de participanți inclusiv cu aplicarea unor amenzi sau aplicarea unor măsuri preventive, dar la demersul procurorilor”.

Procurorul anticorupție Roman Porubin, care reprezintă cazul Marinei Tauber în instanță, a declarat pentru Teleradio-Moldova că nu deține informații despre locul aflării deputatei. Potrivit lui, prin acceptarea solicitării acesteia ca procesul să continue în absența sa, magistrații nu au făcut decât să aplice noile prevederi legale, care permit inculpatului să fie judecat în lipsă, dacă solicită acest lucru.

„Solicitarea de a fi examinat procesul în lipsa doamnei Tauber s-a dispus înainte ca procurorii să vină în instanța de judecată cu un demers prin care am solicitat ca măsura preventivă să fie prelungită, corespunzător, cu 60 de zile, adică de a o obliga pe Marina Tauber să nu părăsească țara. Demersul nostru nu a fost acceptat de instanța de judecată. A ascultat poziția părților. Noi nu criticăm această măsură a instanței, pentru că doar instanța de judecată este în măsură să decidă ce ține de comportamentul inculpatului în instanța de judecată. Ce ține de lipsa doamnei Tauber din proces, în general ce ține de ascunderea unei persoane acuzată într-un proces de către organele de drept, (…) nu este decât o chestiune de timp prin care, de fapt, se amână inevitabilul”.

Următoarea ședință în dosarul Marinei Tauber, care cuprinde două cauze – amestec în justiție, conexată la cauza principală privind finanțarea Partidului „Șor” – este programată pentru 2 aprilie, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Procuratura Anticorupție urmează să audieze ultimii doi martori ai acuzării.

„Noi avem de audiat încă doi martori ai acuzării, ceea ce planificăm să facem mâine, și cu asta noi am prezentat toate probele pe care acuzarea le-a prezentat în lista inițială către instanță. După aceasta, urmează să își prezinte probele apărarea”, a precizat procurorul anticorupție Roman Porubin.

Marina Tauber, deputată independentă și apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, este vizată în mai multe dosare penale. De-a lungul anilor, aceasta a fost lipsită de imunitate parlamentară de nouă ori: prima dată în 2019, de patru ori în 2022, de trei ori în 2023 și o dată în 2024.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, între martie 2023 și decembrie 2024, Tauber a părăsit Republica Moldova de 12 ori, „mereu revenind și prezentându-se la ședințele de judecată”.

În septembrie 2024, deputata a solicitat judecarea cauzei sale în lipsă. Deși procurorii spune că pe 26 decembrie au cerut prelungirea interdicției de a părăsi țara, o zi mai târziu, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, i-au admis solicitarea și i-au permis să plece. Potrivit procurorului Roman Porubin, Tauber ar fi invocat motive de sănătate. Pe 7 ianuarie 2025 Marina Tauber a părăsit Republica Moldova, conform datelor oficiale, iar de atunci nu s-a mai reîntors în țară.

De menționat în acest context că Tauber se află inclusiv pe lista de sancțiuni a Canadei și a Uniunii Europene pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova. În februarie 2024, parlamentara a fost inclusă și pe lista de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii „pentru că a facilitat încercările lui Șor de a submina procesele electorale din Republica Moldova în interesul Kremlinului”.

Autoritățile chineze au acordat pentru prima dată companiilor de taxi autorizații pentru drone autonome de transportare a pasagerilor.

Cele două companii autorizate să utilizeze vehicule aeriene fără pilot, pentru a oferi servicii comerciale pentru pasageri, vor putea face tururi de vizitare a obiectivelor urbane, transmite ipn.md.

Certificatul de operator aerian a fost ultimul obstacol de reglementare pe care dronele de pasageri ale ambelor companii trebuiau să treacă înainte de a fi puse în funcțiune, în condițiile în care obținuseră deja certificatul de tip, de producție și de navigabilitate, potrivit unui raport al Citic Securities.

„Considerăm că turismul la altitudine joasă va fi începutul acestei noi afaceri. Tururile de vizitare a obiectivelor urbane pot accelera dezvoltarea industriei”, a fost menționat în raport.

China a făcut o serie de pași în ultimele luni pentru a accelera dezvoltarea economiei la altitudine joasă, incluzând mai multe tehnologii, de la drone de livrare până la blimp (dirijabil nerigid) și mașini zburătoare.

Liderii chinezi au identificat acest sector ca fiind o industrie emergentă crucială și un motor al creșterii economice.