Felicia Dunaf și-a surprins fanii cu o nouă piesă și o nouă colaborare de succes cu regizorul Roman Burlaca. O piesă, ca un roman de dragoste, o poveste între El și Ea, pe care femeia îndrăgostită mereu o trăiește altfel decât bărbatul căruia îi împărtășește visele.
Pentru că dragostea și despărțirea au atât de multe culori, dar mai ales despărțirile sunt cele care se lasă cu un lung ecou, cel mai probabil, multe dintre femei se vor regăsi în versurile piesei ,,Ce mai faci”, în experiențele sufletești evocate: ,,Am vise permanent cu tine / Chiar și atunci când nu dorm te visez”, ,,Ce mai faci? /Cand esti singur?/ Cand nu dormi, ce mai faci? / Gândul tău, unde zboară? Când dispari, ce mai faci?”
,,În videoclip, practic, sunt doar eu, însă mai apare și o siluetă de bărbat, ca și o amintire din trecut, care tot apare. De aici, și apare întrebarea – ,,Ce mai faci?”. Eu aș spune că această întrebare este pusă deseori de către cei pe care îi macină dorul de persoana iubită”, ne declară interpreta.
Deși își exprimă trăirile ca într-o carte, povestea din videoclip nu este un capitol actual din viața privată a interpretei.
,,La filmări mi-a fost un pic greu să mă prefac că sunt tristă, că trec prin suferință, și mai tot timpul începeam să râd când o făceam pe fata serioasă, pentru că de fapt în viața reală, e totul invers”, ne-a mai mărturisit interpreta.
Pentru videoclipul piesei, Felicia Dunaf a colaborat cu regizorul Roman Burlaca. Versurile sunt scrise de Doina Sclifos, iar aranjamentul muzical este realizat de Alexandre Noctua. Vizionare plăcută!
Aeroportul Chișinău și Mărculești vor fuziona
Aeroportul Internațional din Mărculești ar urma, în curând, să preia tot transportul avioanelor cargo din Republica Moldova, iar pe termen lung și pe cel de pasageri din nordul țării. Pentru asta însă este nevoie de investiții de cel puțin 4 milioane de dolari, care ar urma să fie făcute de Aeroportul Internațional Chișinău. Autoritățile afirmă că lucrările de renovare vor începe la primăvară după ce Guvernul va aproba o decizie prin care cele două aeroporturi moldovenești ar urma să fuzioneze, scrie tv8.md.
„Inițiativa urmărește crearea unui sistem aeroportuar modern și eficient, capabil să răspundă nevoilor pasagerilor din întreaga țară și vecinătatea ei, dar și să reziste la fluctuațiile pieței în momente critice”, comunică Agenția Proprietății Publice.
Potrivit APP, procesul de absorbție a Aeroportului din nordul țării va începe în februarie 2025, odată cu elaborarea pachetului de acte de decizie și aprobarea lor în Guvern.
După ce decizia va fi aprobată de Guvern, Aeroportul Chișinău se va ocupa de reabilitarea terminalului de la Mărculești. Și pista de aterizare trebuie reparată, deoarece starea proastă a acesteia nu permite aterizarea avioanelor cargo de mari dimensiuni. Investițiile sunt estimate la patru milioane de euro și ar urma să fie făcute din bugetul Aeroportului Internațional Chișinău.
„Pe aeroportul Mărculești să fie trecut tot ce înseamnă cargo pentru că acolo avem și o Zonă Economică Liberă, la Bălți este cea mai mare din Republica Moldova. Aeroportul Mărculești va fi un hub pentru cargo inclusiv regional, pentru că Iașiul nu are cargo, Suceava nu are, Bacăul nu are cel mai mare aeroport în regiune va fi Chișinăul cu aceste două filiale și tot ce este cargo din Chișinău vom transfera pe acest nou aeroport care va intra în componență”, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.
Primele zboruri comerciale civile de pe Aeroportul Mărculești sunt prognozate până la finele anului 2025, concomitent cu dezvoltarea serviciilor cargo. Pe termen lung, autoritățile planifică ca de la Mărculești să zboare și curse charter, care să preia pasageri din nordul țării, când mai exact însă, nu se cunoaște.
„Noi vom putea lansa curse pentru pasageri, în special curse charter pentru zona de Nord a țării ca cetățenii să nu fie nevoiți să meargă 200-300 de kilometri, dar să utilizeze Aeroportul de acolo. Un alt avantaj sunt taxele care le percepe Aeroportul Mărculești, care sunt în jur de 5,30 euro per pasager, sunt foarte mici și atractive pentru companiile avia. Noi am discutat și cu companiile aeriene care sunt interesate să zboare de pe Mărculești”, a menționat secretarul de stat a Ministerului Infrastructurii, Mircea Păscăluță.
Totodată, aeroportul de la Mărculești urmează să fie conectat la întreaga rețea de transport din țară. Lucrările de extindere a terminalului Aeroportului Chișinău cu 20 de mii de metri pătrați ar urma să înceapă la primăvară.
„După implementarea acestui proiect va fi posibilă operarea unui număr de pasageri de 5, 2 milioane pe an. Aceste lucrări vor fi realizate fără ca activitatea de bază a Aeroportului Chișinău să fie perturbată sau oprită”, a explicat administratorul interimar al Aeroportului Chișinău, Sergiu Spoială.
În anul 2024, Aeroportul Internațional Chișinău a avut un flux total de 4,1 milioane de pasageri cu peste 1,3 milioane mai mult decât în 2023, care au generat un profit de peste 345 de milioane de lei.
Aeroportul Internațional Mărculești este în gestiunea statului și a fost fondat în anul 2004, în baza unității militare din această localitate. Acesta are o suprafață de peste 265 de hectare, iar anterior a fost utilizat pentru deservirea aeronavelor militare, din dotarea Forțelor Armate. Acum acesta are caracter strict civil, iar pe el aterizează doar pe timp de zi avioane cargo de dimensiuni mici.
Republica Moldova vrea să reintegreze Transnistria
Republica Moldova își propune reintegrarea socială şi economică a Transnistriei. Singura problemă este că, momentan, nu are suficienți bani și resurse pentru a-și atinge obiectivul. Autoritățile de la Chișinău vor inclusiv schimbarea actualei misiuni de pace din stânga Nistrului, scrie evz.ro.
Ion Grosu, președintele Parlamentului din Moldova, spune că Transnistria este dependentă de gazul furnizat gratuit, iar Chișinăul nu își permite acest lucru.
„Costurile sunt mari, suntem în proces de identificare a resurselor. Noi, de unii singuri, nu ni le putem asuma, mă refer la resursele bugetare ale Republicii Moldova.
Transnistria a devenit un organism dependent de resursa pe gratis, ceea ce nu poate fi la nesfârşit.
E o utopie să crezi că poți să construieşti un scenariu de reintegrare pe premisa că nu se ajustează politicile de preţuri pe malul stâng al Nistrului”, a explicat Grosu.
Chișinăul va aproba un împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaz Transnistria, iar Comisia Europeană va oferi țării un grant în valoare de 30 de milioane de euro pentru achiziția volumelor de gaze necesare pentru stânga Nistrului în perioada 1-10 februarie 2025.
Misiune de pace civilă
Autoritățile de la Chișinău vor să schimbe și actuala misiune de pace din Transnistria, care este formată din soldaţi ruşi, moldoveni şi transnistreni, în componențe aproximativ egale – 431, 453 şi 493 de militari.
Igor Grosu afirmă că misiunea de pacificare ar trebui înlocuită cu una civilă, sub egida ONU sau UE.
„Ar trebui să fie o misiune civilă, nu militară, care nu şi-a demonstrat eficienţa în a apropia cele două maluri”, a spus preşedintele Parlamentului din Republica Moldova.
Actuala misiune a fost înfiinţată în 1992, după încercarea de secesiune a Tiraspolului. Ea este rodul unei înţelegeri între preşedinţii de atunci ai Rusiei şi Moldovei, Boris Elţîn, respectiv Mircea Snegur.
Aderarea la Uniunea Europeană
Ion Grosu a adăugat că reintegrarea Transnistriei nu depinde de aderarea la Uniunea Europeană a republicii.
„Acestea sunt două vehicule care merg cu vitezele lor. În procesul de integrare la UE vehiculul are o viteză mult mai bună şi trebuie să se mişte foarte repede.
Asta trebuie să fie o motivație şi pentru malul stâng. Acest plan de reintegrare rămâne valabil şi după aderarea la UE”, a precizat Igor Grosu.
De partea cealaltă, Rusia acuză Chișinăul că vrea să profite de actuala criză energetică din regiunea separatistă, preluând-o printr-o operaţiune militară.
Bibliotecile din țară vor fi modernizate
Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), Adrian Dupu, a avut astăzi o întâlnire de lucru la Chișinău, cu reprezentanții Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Discuțiile s-au concentrat pe extinderea proiectului de succes din 2024, care a vizat dotarea bibliotecilor din Republica Moldova. În luna octombrie a anului trecut, DRRM a realizat cea mai mare donație de carte în limba română, oferind peste 100 000 de volume în format fizic și tot atâtea în format digital.
Anul acesta, DRRM își propune să continue să sprijine bibliotecile din Republica Moldova, prin donarea de cărți în limba română și tehnologie, pentru a contribui la modernizarea infrastructurii și la eficientizarea activității acestora.