O subvariantă a Omicron este acum dominantă la nivel global. Cu ce se deosebește de celelalte și cât de bine funcționează vaccinurile împotriva ei

BA.2, o subvarianta a variantei de coronavirus Omicron, a devenit acum dominantă la nivel global, reprezentând aproape 86% din toate cazurile secvențiate, potrivit OMS.

Detectată pentru prima dată la începutul lunii ianuarie, subvarianta este chiar mai transmisibilă decât rudele sale foarte contagioase, subvariantele Omicron BA.1 și BA.1.1.

Subvarianta Omicron, dominantă la nivel global

Iată ce știm până acum despre subvarianta BA.2, adesea denumită „varianta stealth” (greu de urmărit n.r.):

De ce este numită „varianta stealth”?

Pentru că BA.2 este mai greu de urmărit. O genă lipsă din BA.1 a permis ca această subvariantă să fie urmărită implicit printr-un test PCR obișnuit. BA.2 și o altă subvariantă înrudită, BA.3 – de asemenea în creștere ca prevalență, dar în prezent la niveluri scăzute – pot fi identificate doar prin secvențierea genomică, scrie fanatik.ro.

Chiar dacă BA.2 este mai infecțios decât alte subvariante Omicron, conform studiilor, dovezile sugerează până acum că nu este mai probabil să provoace boli severe.

Sunt vaccinurile eficiente împotriva BA.2?

Ca și în cazul celorlalte subvariante Omicron, vaccinurile sunt mai puțin eficiente împotriva BA.2 decât împotriva altor variante precum Alpha sau tulpina originală de coronavirus, iar protecția scade în timp.

Cu toate acestea, conform datelor Agenției de Securitate a Sănătății din Marea Britanie (NHS), protecția este restabilită printr-o doză de rapel, în special pentru prevenirea spitalizării și a decesului.

Poți contracta BA.2 dacă ai avut deja BA.1?

O preocupare cheie cu privire la BA.2 a fost dacă ar putea reinfecta persoanele care au avut deja BA.1, mai ales că un număr de țări păreau să se confrunte cu „vârfuri duble” ale ratelor de infecție surprinzător de apropiate.

Dar datele din Marea Britanie și Danemarca arată că, în timp ce Omicron poate reinfecta persoanele care au avut alte variante, cum ar fi Delta, a fost descoperit până acum doar un număr mic de reinfecții cu BA.2 la persoanele care au avut BA.1 printre zeci de mii de cazuri.

BA.2 nu pare a provoca forme mai severe de boală decât versiunea anterioară a Omicron

Omicron s-a dovedit a fi un paradox: era foarte transmisibil, dar o infecție era, în medie, mai puțin probabil să ducă la un caz grav de Covid decât infecțiile cu varianta Delta.

Dar asta nu a însemnat că valul Omicron a fost ușor. Deoarece varianta a infectat mult mai mulți oameni decât oricând, a dus la un număr uluitor de spitalizări și decese.

Studiile asupra Omicron au dezvăluit mai multe motive pentru severitatea sa redusă. Vaccinările și infecțiile cu variante anterioare au oferit multor oameni apărare imunitară care împiedică COVID-ul să scape de sub control.

Omicron s-a dovedit, de asemenea, a fi intrinsec mai puțin sever decât alte variante, provocând mai puține leziuni în plămâni.

Aceste studii au fost efectuate pe BA.1. Acum experimente similare sunt în desfășurare cu BA.2. Cercetătorii japonezi care au infectat hamsterii cu cele două variante au descoperit că BA.2 provoacă boli mai severe.

Însă nu este clar cât de potriviți sunt hamsterii ca model pentru oameni.

Cercetătorii britanici au descoperit că infecția cu BA.2 nu prezintă un risc mai mare de spitalizare decât BA.1. Cercetătorii din Danemarca au ajuns la aceeași concluzie.

Unele medicamente autorizate acţionează împotriva BA.2, altele nu

La fel ca BA.1, BA.2 este capabil să evite majoritatea tratamentelor cu anticorpi monoclonali autorizate de agențiile de reglementare, făcându-le ineficiente. Unele tratamente, cum ar fi Evusheld realizat de AstraZeneca, continuă să funcționeze.

Medicamentele antivirale Paxlovid, molnupiravir și remdesivir rămân toate foarte eficiente atât împotriva BA.1 cât și împotriva BA.2 dacă sunt luate la scurt timp după un test pozitiv.

Situația globală

Creșterea răspândirii BA.2 este considerată responsabilă pentru creșterile recente ale numărului de cazuri de COVID-19 din China, precum și pentru numărul record de infecții în țări europene precum Germania și Marea Britanie.

Cu toate acestea, unele țări europene înregistrează acum o creștere mai lentă a cazurilor noi, sau chiar o scădere.

Răspândirea BA.2 a coincis cu ridicarea restricțiilor

Oamenii de știință spun că o posibilă explicație pentru creșterea recentă a răspândirii BA.2 ar putea fi faptul că creșterea globală a cazurilor de COVID-19 a avut loc în același timp în care multe țări au ridicat restricțiile de sănătate publică.

„Într-un fel, s-ar putea ca BA.2 să fi fost varianta care a circulat atunci când toți acești oameni au încetat să mai poarte măști”, a spus dr. Andrew Pekosz, virolog la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health din Baltimore.

Dar oricare ar fi motivul creșterii BA.2, oamenii de știință au spus că este un memento că virusul continuă să provoace daune, în special în rândul populațiilor nevaccinate, subvaccinate și vulnerabile.

„Este încă o problemă uriașă de sănătate publică și va continua să fie”, a spus Mark Woolhouse, epidemiolog la Universitatea din Edinburgh, citat de Reuters.

Accident devastator. Șapte polițiști la spital și 5 autospeciale făcute praf după ce au încercat să oprească un BMW, în UK

Un accident rutier grav a avut loc, miercuri, pe o autostradă din Marea Britanie. Șapte ofițeri de poliție au fost transportați la spital după o urmărire în trafic, scrie protv.ro

Polițiștii încercau să oprească un BMW M Sport în zona Whickham din Gateshead, în jurul orei 2 dimineața, miercuri, după ce au observat că șoferul conducea haotic. Mașina a accelerat și a fost ulterior observată în zona Swalwell. Ofițerii au fost trimiși în zona respectivă și s-au apropiat de autoturism, scrie The Independent

Coliziunea a avut loc pe banda de nord a A1, aproape de Denton, Newcastle.BMW-ul și cinci vehicule de poliție au fost implicate în accident. Șapte ofițeri au fost transportați la spital, iar patru dintre ei au fost externați. Doi polițiști rămân sub observație, iar unul primește tratament pentru o leziune la picior.

Imaginile de la fața locului arată vehiculele de poliție grav avariate, o mașină răsturnată și resturi împrăștiate pe banda autostrăzii.

Șoferul BMW-ului și pasagera sa, ambii în vârstă de aproximativ 20 de ani, nu au fost răniți în urma accidentului. Cei doi au fost arestați.

.

Ungaria îl avertizează pe Vladimir Putin că ar putea să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Ungaria ar putea să se alăture sancțiunilor decise de Occident împotriva Rusiei dacă liderul de la Kremlin Vladimir Putin nu va da curs unei încheieri pașnice a războiului din Ucraina, a declarat ministrul de externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, potrivit ziarului britanic The Thelegraph.

Într-o intervenție la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI), un centru de reflecție cu sediul la Londra, șeful diplomației ungare a dat de înțeles că premierul Viktor Orban își va ghida poziția față de războiul ruso-ucrainean în funcție de deciziile președintelui american Donald Trump.

Potrivit lui Szijjarto, Guvernul Orban ar putea decide să se alăture sancțiunilor împotriva regimului de la Moscova dacă liderul republican de la Casa Albă va decide în cele din urmă să-și pună în aplicare amenințarea de a lovi întregul sector petrolier rusesc.

Donald Trump a amenințat că va impune sancțiuni împotriva întregului sector petrolier rusesc dacă Vladimir Putin va obstrucționa negocierile de pace.

„Decizia noastră din viitor va fi determinată de circumstanțele din viitor”, a spus Peter Szijjarto.

Întrebat dacă Ungaria ar sprijini sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei ca parte a unei strategii de negociere a lui Trump, Szijjarto a răspuns că speră la pace între Rusia și Ucraina și la dispariția necesității de a înăspri sancțiunile. „Dacă acest scenariu pozitiv nu se materializează, atunci va trebui să discutăm”, a declarat el, în condițiile în care în trecut a calificat sancțiunile UE ca fiind „ridicole”.Citeşte întreaga ştire: Ungaria îl avertizează pe Vladimir Putin că ar putea să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Emmanuel Macron spune că Franța ar putea recunoaște statul palestinian în iunie, la o conferință a ONU

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că la o conferință ONU din iunie, găzduită de Franța și Arabia Saudită, mai multe țări ar putea finaliza o mișcare comună către recunoașterea unui stat palestinian, potrivit Le Figaro.

Franța intenționează să recunoască un stat palestinian în câteva luni și ar putea face această mișcare la o o conferință ONU la New York, în iunie, privind soluționarea conflictului dintre Israel și palestinieni, a declarat președintele Macron miercuri, 9 aprilie, scrie digi24.ro

„Trebuie să ne îndreptăm către recunoaștere și o vom face în lunile următoare”, a afirmat Macron, care a vizitat în această săptămână Egiptul, pentru televiziunea France 5.

„Scopul nostru este să prezidem această conferință cu Arabia Saudită în iunie, unde am putea finaliza această mișcare de recunoaștere reciprocă (a unui stat palestinian) de către mai multe părți”, a adăugat el.

Ce țări recunosc Palestina

În februarie 2024, şeful statului francez declara că „recunoaşterea unui stat palestinian nu este tabu pentru Franţa” şi aprecia că „datorăm acest lucru palestinienilor, ale căror aspiraţii au bătut prea mult timp pasul pe loc”, potrivit News.ro.

„Datorăm acest lucru israelienilor, care au trăit cel mai mare masacru antisemit din secolul nostru. O datorăm unei regiuni care aspiră să scape de promotorii haosului şi celor care seamănă revanşa”, declara atunci preşedintrle francez.

În total, 143 dintre cele 193 de ţări membre ale ONU recunosc Palestina.

În mai 2024, Spania, Irlanda şi Norvegia au oficializat acest demers, crescând la zece numărul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) care recunosc Palestina.

Mai înainte, Bulgaria, Ciprul, Malta, Polonia, România, Suedia şi Ungaria au recunoscut Palestina.

Și alte ţări europene au recunoscut statul palestinian, majoritatea din Europa de Est – ca Ucraina şi Balarusul – sau din Balcani – ca Albania, Serbia şi Muntenegrul.

Ministrul francez de Externe de la acea vreme Stéphane Séjourné declara atunci că nu se îndeplineau condiţiile ca o recunoaştere a Palestinei „să aibă un impact real” asupra procesului unei soluţii cu doauă state, cu Israelul.

Artistul nevăzător George Nicolescu: “Am avut o premoniţie înainte de moartea lui Victor Socaciu. Acum stau acasă, de frica Covid”
Articolul anterior
Cum aplică armata lui Putin în Ucraina tacticile folosite în Groznîi în urmă cu aproape trei decenii. Următoarea etapă din planul Kremlinului
Articolul următor
Close menu