O treime din toți ghețarii din siturile incluse în Patrimoniul Mondial sunt pe cale să se topească până în 2050, potrivit unei noi cercetări. Un studiu global important a constatat că schimbările climatice provoacă prăbușirea acestor fluxuri uriașe de gheață.
Dar, chiar dacă s-ar reduce emisiile acum, ghețarii emblematici, de la Dolomiți la Yosemite, vor dispărea din cauza volumului de gaze cu efect de seră eliberat de oameni. Limitarea încălzirii globale la 1,5 C peste nivelurile preindustriale este singura modalitate de a salva cele două treimi rămase din aceste struct uri vitale, spun oamenii de știință.
„Pe măsură ce ghețarii continuă să se retragă într-un ritm accelerat, este posibil ca riscurile glaciare, cum ar fi inundațiile provocate de izbucnirea lacurilor glaciare, să crească și să aibă consecințe dezastruoase pentru populațiile și biodiversitatea unor întregi regiuni din aval”, avertizează Tales Carvalho Resende, autorul principal al noului raport UNESCO.
În iulie, cel mai mare ghețar din Alpii italieni s-a prăbușit, declanșând o avalanșă care a ucis 11 alpiniști. Incidentul de la Marmolada este un semn tragic a ceea ce va urma în Dolomiți, unde se preconizează că toți ghețarii vor dispărea până în 2050.
În altă parte în Europa, Mont Perdu din Munții Pirinei – care se întinde între Franța și Spania – va dispărea, de asemenea, în următorii 30 de ani. 50% din omenire depinde direct și indirect de acești giganți de gheață ca sursă de apă pentru uz casnic, agricultură și energie hidroelectrică.
UNESCO supraveghează îndeaproape 18.600 de ghețari din 50 dintre cele peste 1.000 de situri din patrimoniul mondial. Aceștia reprezintă aproape 10% din suprafața totală glaciară a Pământului.
Această listă include cel mai înalt (lângă Muntele Everest), cel mai lung (în Alaska), ultimii ghețari rămași în Africa, precum și unii dintre cei mai mari ghețari din Asia Centrală, Europa Centrală, America de Nord, Anzii de Sud și Noua Zeelandă.
Dar, deși faptul de a fi pe Lista Patrimoniului Mondial reprezintă cel mai înalt nivel de protecție, cu măsuri semnificative de atenuare la nivel local, ghețarii aflați sub supravegherea agenției ONU s-au retras într-un ritm din ce în ce mai accelerat începând cu anul 2000.
Aceste huluburi de gheață care se mișcă încet pierd 58 de miliarde de tone de gheață în fiecare an – echivalentul volumului total anual de apă folosit în Franța și Spania la un loc. Impactul topirii ghețarilor are mai multe fațete, explică Carvalho Resende. Acestea vor duce la schimbări inevitabile în hidrologia locală, precum și în forma habitatelor și a peisajelor.
„Topirea ghețarilor poate avea temporar un impact pozitiv, deoarece va fi eliberată mai multă apă din depozitele glaciare. Cu toate acestea, pe termen lung, scurgerea anuală va fi redusă pe măsură ce ghețarii se vor micșora. O astfel de diminuare a scurgerii ghețarilor va avea probabil un impact negativ asupra producției agricole și a securității alimentare și va duce la un stres hidric care ar putea fi exacerbat de creșterea cererii de apă din cauza extinderii terenurilor agricole pentru a hrăni o populație în creștere.”
Unde se topesc cel mai repede ghețarii?
Conform datelor disponibile, ghețarii din toate siturile din Africa incluse în Patrimoniul Mondial vor dispărea până în 2050, inclusiv cei din Parcul Național Kilimanjaro și Muntele Kenya.
În SUA, ghețarii din parcurile naționale Yellowstone și Yosemite vor dispărea până la această dată. Te Wahipounamu din sud-vestul Noii Zeelande este și el pe cale de dispariție, după ce a pierdut aproape 20% din volumul său din anul 2000. În timp ce Three Parallel Rivers din zonele protejate Yunnan din China este ghețarul care se topește cel mai repede de pe listă.
„Comunitățile locale vor fi primele care vor resimți impactul negativ al retragerii ghețarilor”, a declarat Carvalho Resende pentru Euronews Green.
„Turismul pe ghețari are o importanță deosebită în Europa și va fi foarte afectat de retragerea ghețarilor”.
Foto: Poliția Ucrainei
