Începând cu 15 iunie 2020 se reiau cursele aeriene regulate de pasageri și charterele regulate de pasageri, însă cu respectarea strictă măsuri de prevenire a răspândirii infecției Covid-19.
Decizia a fost publicată în hotărârea nr. 14 din 3 iunie 2020 a Comisiei Naţionale Extraordinară de Sănătate Publică.
Totodată, se reiau şi antrenamentelor desfășurate în aer liber, pentru sportivii legitimați de către Federația de Atletism din Republica Moldova. Vezi aprobările, mai jos.
În Republica Moldova a apărut o nouă sectă. Este vorba despre un cult pseudo-religios cu viziuni extremiste, denumit „Biserica Ortodoxă Rusă – Imperiul Țarist”. Organizația are o comunitate de peste 500 de persoane, care sunt obligate să renunțe la toate bunurile în favoarea cultului, scrie deschide.md.
În cadrul unei investigații, jurnaliștii de la Deschide.md au aflat că secta este condusă de Dumitru Mihaile, autoproclamat „Mitropolit, Marele Cneaz al Întregii Moldove Teognost”, și de Zinaida Mihaile, care se intitulează „Marea Cneaghină a Întregii Moldove, Egumenia Teofania”. Cei doi locuiesc în satul Stolniceni, raionul Hâncești, unde se află și sediul central al cultului.
Un alt sediu al grupării este localizat în satul Dobrogea, orașul Sângera și este administrat de Alexandr Gariuc, autoproclamat „Cneazul Chișinăului, Episcopul Mark”.
În ceea ce privește activitatea sectei, aceasta se autodefinește ca filială a cultului religios extremist din Federația Rusă, numit „Русская православная церковь – Царская Империя” („Biserica Ortodoxă Rusă – Imperiul Țarist”).
Pe pagina sa de Facebook, Dumitru Mihaile afișează drapelul țarist rus, care este și simbolul oficial al cultului. Jurnaliștii menționează că, printr-o decizie a Judecătoriei Chișinău din 2024, acest drapel a fost declarat simbol extremist.
Membrii cultului promovează pe teritoriul R. Moldova, în special pe rețelele de socializare, mesaje antisemite și instigatoare la ură religioasă și rasială. Totodată, cultul are viziuni apocaliptice și atrage persoane aflate în situații sociale vulnerabile sau care trec prin episoade de stres intens.
În discuții cu reporterii noștri, unii membri ai cultului – care au solicitat să le fie păstrat anonimatul – au declarat că sunt obligați să contribuie financiar la susținerea organizației. O parte din fondurile colectate în R. Moldova ar fi transferate în Federația Rusă.
Pentru a fi acceptat în sectă, fiecare membru depune un jurământ față de „țar”, promițând că îl va apăra „până la ultima picătură de sânge”. Membrii renunță la actele de identitate, la bunuri și nu recunosc autoritățile, statul sau biserica oficială.
„Țarul” la care se referă membrii cultului este Leonid Vlasov, inclus de autoritățile ruse pe lista teroriștilor și extremiștilor. Acesta s-a autoproclamat „Ultimul Patriarh al Rusiei, Profetul Ilie”. În februarie 2024, Vlasov a fost reținut în orașul Ulianovsk, fiind acuzat de crearea, organizarea și conducerea unei organizații extremiste.
Leonid Vlasov are un trecut infracțional, fiind condamnat de mai multe ori. Printre infracțiunile comise se numără și pedofilia.
Cultul urmărește crearea unui stat independent, denumit „Триединая Русь” („Rusia triunitară” – trad.), care ar urma să includă Rusia, Ucraina, Belarus, Republica Moldova și alte state.
În Rusia și Belarus, această organizație este interzisă. Autoritățile de la Moscova acuză liderii cultului de propagandă teroristă și de constituirea unei organizații extremiste care atentează la drepturile și libertățile cetățenilor.
De asemenea, și autoritățile de anchetă din Minsk au deschis o cauză penală privind activitatea acestei grupări.
În R. Moldova, persoanele ademenite sunt obligate să se mute în localitățile Stolniceni sau Dobrogea, acolo unde locuiesc liderii cultului. Mai multe familii au fost forțate să-și strângă lucrurile de valoare, inclusiv banii, să divorțeze, să-și ia copiii și să se mute în locuințele lui Dumitru și Zinaida Mihaile.
Liderii cultului desfășoară în mod regulat activități publice, cu scopul atragerii de noi adepți, folosind metode de manipulare și influență psihologică. Aceștia ar fi aplicat și forță fizică asupra copiilor care refuză participarea la ritualuri.
Membrii „Bisericii Ortodoxe Ruse – Imperiul Țarist” susțin că elevii nu trebuie să meargă la școală, nu recunosc medicina, actele de identitate sau documentele oficiale, nu se înregistrează ca organizație religioasă și nu plătesc taxe. Ei se identifică cu sintagma „Om Viu”, titlu pe care și-l atribuie printr-un jurământ. Astfel, impun ca toate persoanele fizice sau juridice să li se adreseze nu după numele real, ci prin pseudonime pe care şi le-au atribuit, spre exemplu: „Om, Femeie Vie, Egumenia Teofania”.
Contactat de jurnaliștii de la Deschide.md, secretarul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, Vadim Cheibaș, a declarat că nu cunoaște nimic despre acest pseudo-cult.
„Legislația în domeniul confesional este destul de liberă, respectiv, pot apărea mai multe entități de acest gen și nu este neapărat ca noi să-i cunoaștem”, a spus el.
De menționat că conceptul de „Om Viu”, utilizat de reprezentanții cultului, este asociat cu mișcările suveraniste, care prezintă o serie de riscuri pentru societate. Grupurile ce promovează această idee au ideologii radicale, subminează autoritatea statului, pun în pericol sănătatea publică, promovează conflicte și exploatează psihologic adepții.
Membrii cultului se întâlnesc frecvent într-o zonă izolată, pe un deal din apropierea satului Dobrogea, unde practică diverse ritualuri și rugăciuni în zilele de sărbătoare. Teritoriul este împrejmuit cu un gard de peste doi metri, care împiedică vizibilitatea din exterior, și o poartă permanent încuiată – atât la sediul din Dobrogea, cât și la cel din Stolniceni.
O femei de 86 de ani a ajuns la spital, în urma unui accident rutier cu implicarea troleibuzului în care se afla, scrie newtv.md.
Impactul a avut loc azi, la prânz, la intersecția străzilor Ștefan cel Mare cu Tighina din Chișinău. Un troleibuz de pe ruta 22, în care se aflau mai mulți pasageri, s-a lovit cu un Range Rover.
Poliția investighează cauzele producerii accidentului rutier.
Organizarea și funcționarea Curții Constituționale va fi reglementată de o lege nouă. Inițiativa legislativă a fost votată în a doua lectură de 55 de deputați, scrie paranteze.md.
Proiectul legii cu privire la Curtea Constituțională a fost elaborat de Ministerul Justiției. Documentul comasează reglementările Legii cu privire la Curtea Constituțională, adoptată în 1994, și ale Codului jurisdicției constituționale, adoptat în 1995. La intrarea în vigoare a noii legi, cele două acte normative vor fi abrogate.
Noua lege reglementează unitar modul de organizare și funcționare a Înaltului For Constituțional. Pentru lectura a doua, textul actului normativ a fost modificat, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. La fel, este acordată o autonomie mai largă Curții Constituționale și sunt îmbunătățite unele aspecte, printre care regimul incompatibilităților și restricțiilor în exercitarea funcției de judecător constituțional, mecanismul de responsabilizare a judecătorilor Înaltei Curți etc.
Printre prevederi figurează extinderea cercului de subiecți cu drept de sesizare a Curții cu judecătorii / completurile de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, al curților de apel și al judecătoriilor. O altă prevedere vizează controlul a priori al constituționalității tratatelor internaționale la care Republica Moldova intenționează să devină parte.
Actul normativ mai consolidează mecanismul de responsabilizare a judecătorilor Curții Constituționale prin stabilirea în legislație a mai multor sancțiuni disciplinare. Este vorba despre avertisment, mustrare și ridicarea mandatului. Cea mai severă sancțiune, ridicarea mandatului de judecător al Curții Constituționale, va fi aplicată printr-o hotărâre a plenului, adoptată cu 2/3 din numărul judecătorilor Înaltei Curți.
Proiectul introduce și noi incompatibilități și restricții în exercitarea funcției. Mai exact, judecătorii Curții Constituționale vor renunța la calitatea de membri ai unor partide politice până la depunerea jurământului. Până în prezent, aceștia erau obligați să își dea angajamentul că își vor suspenda activitatea în partid sau în altă organizație politică pe perioada mandatului.
Documentul vizează și revizuirea mecanismului privind completarea vacanței funcției de judecător al Curții Constituționale. Astfel, este prevăzută reglementarea diferită a termenelor pentru sesizarea autorităților competente să numească judecătorii, în funcție de motivele de încetare a mandatului de judecător constituțional (demisie, ridicare a mandatului, deces sau expirare a mandatului).
O altă prevedere constă în instituirea testului de admisibilitate a sesizărilor adresate Curții. Mai exact, sunt stipulate criterii clare de admisibilitate a sesizărilor.
Prevederile documentului vor intra în la data publicării în Monitorul Oficial. In termen de trei luni, Curtea Constituțională va adopta actele normative necesare pentru implementarea acestuia, iar Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în concordanță cu prevederile legale.
