Finlanda vrea să devină membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și își va depune candidatura în acest sens, au anunțat duminică președintele și premierul acestei țări nordice, o consecință directă a invaziei ruse în Ucraina, informează agențiile de presă internaționale, citate de Agerpres.
Șeful statului finlandez și un consiliu guvernamental „au decis împreună că Finlanda va cere să devină membră a NATO”, a declarat președintele francez Sauli Niinisto.
„Această este o zi istorică. O nouă epoca începe”, a declarat președintele finlandez, în timpul unei conferințe de presă.
Parlamentul finlandez urmează să examineze luni proiectul de aderare, cu un vot prevăzut să aibă loc apoi, potrivit președintelui camerei.
Cu susținerea declarată sâmbătă de Partidul Social-Democrat al premierului Sanna Marin, acest vot ar urmă să se traducă printr-un sprijin ferm din partea celor 200 de parlamentari finlandezi.
„Sperăm că Parlamentul va confirmă decizia că Finlanda să-și depună candidatura de aderare în timpul zilelor următoare. Ea va fi bazată pe un mandat clar”, a afirmat Sanna Marin.
Sâmbătă, președintele finlandez l-a contactat telefonic pe omologul sau rus Vladimir Putin pentru a-l informa cu privire la cererea iminentă de aderare a țării sale la NATO, ceea ce a suscitat amenințări cu represalii din partea Moscovei. Președintele rus i-a semnalat că aderarea la NATO „ar fi o eroare”, apreciind că „nu există nicio amenințare la adresa Finlandei”, potrivit Kremlinului.
În Finlanda, războiul din Ucraina a dus la o creștere istorică a sprijinului în favoarea aderării la NATO, pentru a se proteja mai bine în față Rusiei, cu care această țară are o frontieră comună de 1.300 de kilometri.
Potrivit celor mai recente sondaje, numărul finlandezilor care doresc aderarea țării lor la NATO a depășit trei sferturi din populație, triplându-se comparativ cu perioada de dinaintea invaziei ruse asupra Ucrainei.
