Oficialii din mai multe orașe schimbă numele străzilor pe care se află ambasadele Rusiei. Strada ”Ucrainei Libere” sau ”Piața Ucrainei”, printre adresele deja modificate

Oficialii din multe orașe ale lumii dau străzilor, piețelor și intersecțiilor din fața misiunilor diplomatice ruse nume cu tematică pro-Ucraina. Oslo, Vilnius sau Tirana au făcut deja modificările.

Pe măsură ce ambasadele Rusiei au devenit un focar al protestelor din Europa și din întreaga lume împotriva președintelui Vladimir Putin, oficialii din unele orașe europene își exprimă indignarea față de invazia Ucrainei încercând să schimbe numele străzilor.

Mai multe orașe au schimbat numele străzilor pe care se află ambasadele Rusiei

Intersecția modestă din fața Ambasadei Federației Ruse din centrul orașului Oslo nu a avut cu adevărat un nume până în urmă cu o săptămână, când consiliul local i-a acordat unul deosebit de puternic: „Ukrainas Plass” sau Piața Ucrainei.

„Am vrut să arătăm că noi considerăm că acțiunile Rusiei sunt total inacceptabile”, a spus Tore Walaker, consilier pentru Frogner, cartierul în care se află ambasada, care a fost scena unor proteste pline de energie de la invazia rusă, potrivit The New York Times.

Personalul ambasadei ruse va trebui în curând să treacă pe lângă un semn care identifică zona drept Piața Ucrainei în drum spre serviciu, a declarat Jens Jorgen Lie, președintele consiliului districtual Frogner. „Nu ajută la oprirea războiului”, a spus el. „Dar facem puținul pe care-l putem și trebuie.”

În capitala Lituaniei, Vilnius, o stradă fără nume care duce la Ambasada Rusiei a fost denumită oficial „Strada Eroilor Ucraineni”, potrivit primarului orașului, Remigijus Simasius, care a adăugat că este posibil să nu fie livrată corespondența ambasadei dacă nu este utilizată noua adresă.

Tirana, capitala Albaniei, a declarat că va numi un segment de stradă care găzduiește Ambasada Rusiei „Ucraina liberă”.

În Letonia, Ambasada Rusiei la Riga se va afla acum pe „Strada Independenței Ucrainei”, potrivit unui viceprimar local.

Și la Copenhaga, oficialii orașului discută despre schimbarea numelui străzii pe care se află Ambasada Rusiei din „Kristianiagade” în „Ukrainegade”.

În Anglia, parlamentarii au făcut lobby pentru ca adresa Ambasadei Rusiei la Londra să fie schimbată la „Zelenski Avenue”, după președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a promis într-un mesaj adresat Camerei Comunelor din Marea Britanie că nu se va preda niciodată forțelor ruse.

„Marea Britanie trebuie să-l facă de rușine pe Putin cu orice ocazie posibilă”, a spus Layla Moran, purtătoarea de cuvânt pentru afaceri externe a liberal-democraților.

Propunerile de schimbare a numelui străzilor au stârnit reacții în mare parte pozitive

Districtul Kensington și Chelsea, o zonă bogată unde se află ambasadele Rusiei, Ucrainei și altele, a declarat că sprijină comunitatea ucraineană, dar nu a primit încă cereri oficiale de schimbare a numelui străzii.

„Împărtășim furia lumii față de atacul lui Putin asupra Ucrainei și suntem îngroziți de situația bărbaților, femeilor și copiilor prinși în conflict”, au spus reprezentanții locali într-un comunicat, dar au adăugat: „Acum este mai degrabă nevoie disperată de acțiuni decât de simbolism”

Propunerile de schimbare a numelui au fost întâmpinate cu reacții în mare măsură pozitive din partea susținătorilor Ucrainei, deși unii pun la îndoială eficacitatea unor astfel de mișcări simbolice. Alții au spus că redenumirea străzilor ar trebui să fie și mai extinsă.

Într-o declarație, Ambasada Rusiei la Oslo a declarat că mișcarea va fi „considerată ca o acțiune anti-rusă, fie de către guvern sau de autoritățile districtuale. Norvegienii ar trebui să ia în considerare acest lucru.”

La Copenhaga, Ambasada Rusiei a remarcat că strada sa – Kristianiagade – poartă fostul nume al capitalei Norvegiei, un simbol al „legăturilor istorice și bunelor relații dintre Danemarca și Norvegia”.

„Cred că norvegienii vor înțelege”, a spus Jakob Ellemann-Jensen, un parlamentar danez care conduce propunerea de redenumire a străzii Ukrainegade. „Cred că sunt multe lucruri pe care ar trebui să le facem pentru a-i ajuta pe ucraineni. Nu există nicio acțiune prea mică.”

Inspirația, a adăugat el, a venit din denumirea unei piețe din fața Ambasadei Rusiei la Washington după Boris Nemțov, liderul opoziției ruse și critic deschis al domnului Putin, care a fost asasinat în 2015.

O propunere similară în Canada

O propunere similară de a redenumi o piață în afara unui Consulatul rus a fost făcut de un politician anul trecut în orașul Kirkenes, aproape de granița ruso-norvegiană, dar a fost întâmpinat cu rezistență.

„Acesta este un război pe care nu-l vom uita niciodată și un război pe care rușii nu ar trebui să-l uite niciodată”, a spus Ellemann-Jensen.

În Canada, deputatul Charlie Angus propune ca strada pe care se află Ambasada Rusiei să poarte numele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

”Iată o propunere simplă. Ambasada Rusiei în Canada se află pe strada Charlotte nr. 285 din Ottawa.

De ce nu o redenumim Bulevardul Zelenski? Pentru că din acest moment Volodimir Zelenski a redefinit relația Rusiei cu lumea”, a scris acesta, pe Twitter.

În România, discuția a fost începută de o postare a fostului ministru Sebastian Lăzăroiu pe pagina sa de Facebook. Dar, deși într-un comentariu primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, s-a arătat de acord cu o astfel de propunere, ideea nu pare să fi prins sau să fi avut vreun ecou.

Vladimir Plahotniuc ar putea fi dat în căutare internațională. Cererea de revizuire, acceptată de INTERPOL

Comisia pentru Control al Fișierelor INTERPOL a acceptat cererea Procuraturii Anticorupție, depusă prin intermediul Direcției pentru Cooperare Polițienească Internațională al Ministerului Afacerilor Interne (DCPI), de revizuire a deciziei Comisiei din iulie 2020 în privința cetățeanului Vladimir Plahotniuc, scrie unimedia.info.

„Din aprilie 2024, Procuratura Anticorupție investighează o schemă de corupție prin care au fost afectate deciziile Comisiei INTERPOL de a bloca Notificări Roșii și anunțuri în căutare internațională. Pe baza probelor și informației acumulate în acest dosar, dar și altor circumstanțe noi, în octombrie 2024, Procuratura Anticorupție a formulat o cerere către INTERPOL, solicitând revizuirea deciziei din iulie 2020. Pe baza acestei cereri, DCPI – autoritatea centrală a Republicii Moldova pentru cooperare cu INTERPOL – a expediat un demers către INTERPOL pentru revizuirea deciziei de respingerea solicitării Republicii Moldova de anunțare în căutare internațională a lui Vladimir Plahotniuc.

La 25 noiembrie 2024, noul șef al DCPI, a informat Procuratura Anticorupție despre decizia Comisiei INTERPOL, care a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui și examina din nou cazul lui Vladimir Plahotniuc pe baza noilor circumstanțe. Ca urmare, persoana vizată și avocații săi vor avea oportunitatea să prezinte informație și argumente, dar și Republica Moldova va putea din nou argumenta de ce această cauză penală este una legală, corectă și în conformitate cu Constituția INTERPOL.

Amintim că, în octombrie 2019, la solicitarea Procuraturii Anticorupție, DCPI a solicitat anunțarea în căutare prin intermediul INTERPOL a lui Vladimir Plahotniuc, în privința căruia a fost emis un mandat de arest pentru infracțiunea de spălare de bani, în legătură cu rolul său în schema bancară care a avut loc în Republica Moldova în anii 2013-2015, prin care au fost scoși peste un miliard de dolari din sistemul bancar și eventual din bugetul statului, investigația denumită generic ,,Frauda Bancară”, în gestiunea Procuraturii Anticorupție.

În iulie 2020, Comisia INTERPOL a informat Republica Moldova că, la solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, cauza respectivă a fost examinată de către Comisie și a fost adoptată decizia de a respinge solicitarea Republicii Moldova, fiind radiate din sistemul INTERPOL toate datele în privința lui Vladimir Plahotniuc. Solicitările suplimentare către INTERPOL din partea Republicii Moldova în privința lui Vladimir Plahotniuc, pe parcursul anilor 2021-2022, au rămas fără răspuns.

Procuratura Anticorupție, în coordonare cu instituțiile naționale competente, va continua să depună tot efortul pentru a asigura că persoanele vizate în cauzele penale în gestiunea instituției sunt anunțate în căutare, arestate și extrădate în Republica Moldova pentru a fi trase la răspundere penală”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Anticorupție.

În luna februarie 2020, procurorul general, Alexandr Stoianoglo a precizat că INTERPOL examinează cererea Republicii Moldova privind darea în căutare interpațională a lui Vladimir Plahotniuc.

Vânătoarea la graniță se admite doar cu avizul Poliției de Frontieră

Pentru a participa la vânătoare în sezonul 2024-2025 în zona de frontieră, este obligatoriu să obții un aviz eliberat de Poliția de Frontieră, informează unica.md.

”Solicită avizul Poliției de Frontieră în baza permisului electronic de acces în zona de frontieră. Acesta îți oferă dreptul de aflare în zona de frontieră pentru desfășurarea vânătorii, în termenul de vânătoare stabilit și în limitele sectorului indicate în acesta.

Avizul este obligatoriu pentru toți vânătorii, chiar și pentru cei care locuiesc în zona de frontieră.”, anunță Poliția de Frontieră.

Doar două zile rămase pentru înregistrarea în programul de compensații la energie

Consumatorii casnici care doresc să beneficieze de compensații pentru energia consumată în sezonul rece 2024-2025 mai au doar câteva zile pentru a se înregistra în sistemul guvernamental „Ajutor la contor”, scrie agrotv.md.

Termenul limită pentru depunerea cererilor este 28 noiembrie, iar cei care nu se înscriu până atunci vor putea obține compensațiile doar începând cu luna decembrie. Înscrierea se face pe platforma compensatii.gov.md, iar beneficiarii vor primi ajutoarele sub formă de plată monetară, fie pe cardul social, prin poștă sau direct în cont bancar.

În acest an, guvernul a simplificat procesul prin acordarea compensațiilor sub formă de bani, iar suma alocată fiecărei gospodării va fi calculată în funcție de venitul, numărul de membri și statutul acestora. Astfel, persoanele vulnerabile, precum copiii, pensionarii sau persoanele cu dizabilități, vor beneficia de un ajutor suplimentar. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a subliniat importanța unui sistem personalizat care să sprijine eficient gospodăriile cele mai afectate de costurile energetice.

De asemenea, autoritățile au implementat măsuri de verificare mai stricte, prin utilizarea unor baze de date integrate cu instituțiile statului, pentru a calcula exact nevoile fiecărei familii. Cei care nu au acces la internet pot depune cererea cu ajutorul asistenților sociali sau al echipelor mobile din zonele cu mulți solicitanți. În cazul în care nu reușiți să vă înregistrați până pe 28 noiembrie, nu veți putea beneficia de compensații retroactiv.

Războiul din Ucraina a șocat-o pe Jamala, invitata de la finala Eurovision România 2022: „Am văzut o rachetă în faţa noastră”
Articolul anterior
Cum a vrut o femeie să-l dea afară pe Vladimir Putin. De ce a fost acuzat liderul de la Kremlin
Articolul următor