În data de 24 octombrie 2024, la ora 13:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală va inaugura expoziția de fotografie „Generații de muzeografi-fotografi în serviciul societății. Omagiu Muzeului la 135 de ani”. Evenimentul este dedicat împlinirii a 135 de ani de activitate a instituției, cel mai vechi muzeu public din Republica Moldova, informează unica.md.
Expoziția aduce un omagiu contribuției esențiale a muzeografilor și fotografiilor în documentarea, protejarea și promovarea patrimoniului cultural național. Lucrările expuse vor ilustra munca unor figuri emblematice precum Franz și Albina Ostermann, care, la începutul secolului XX, au imortalizat în imagini detaliate artefacte etnografice, ce constituie, și la etapa actuală, o sursă primară de cercetare a etnografiei spațiului pruto-nistrean. Fotografiile lui Serghei Boboc surprind arhitectura rurală și peisajul social din perioada sovietică, cu accent deosebit asupra locuințelor, gospodăriilor și infrastructurii rurale din centrul Republicii Moldova.
Importanța acestui eveniment constă în reafirmarea rolului muzeului și al muzeografilor-fotografi în păstrarea și promovarea identității culturale a societății. Documentarea vizuală realizată de aceștia reprezintă o sursă vitală de informații pentru cercetările actuale și viitoare, contribuind la înțelegerea evoluției patrimoniului material și imaterial din Republica Moldova. Fotografiile expuse nu sunt doar mărturii istorice, ci și instrumente esențiale în procesul de educare și sensibilizare a publicului larg privind valoarea patrimoniului național.
În intervalul orelor 14:00–16:00, va avea loc ședința festivă de omagiere a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, în cadrul căreia vor fi evocate meritele instituției și ale partenerilor, în conservarea și transmiterea memoriei colective și a tradițiilor naționale.
Evenimentul va avea loc la sediul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală,
mun. Chișinău ,str. Mihail Kogălniceanu nr. 82.
Vă așteptăm cu drag să celebrați alături de noi această importantă aniversare!
Încă un oligarh rus a murit în condiții misterioase după ce ar fi căzut de la fereastră
Încă o moarte suspectă în Rusia. Mikhail Rogachev, un fost director executiv al unui gigant pertolier a fost găsit mort. Din primele informații, acesta ar fi căzut de la fereastra apartamentului său, situat la etajul 10 al unui imobil din Moscova, scrie stiripesurse.ro.
Nu este însă clar cum s-a produs incidentul, având în vedere că Rogachev ar fi lăsat un bilet de adio, scrie presa rusă.
Înaintea de decesul său, Rogachev i-ar fi trimis un mesaj SMS surorii sale și a rugat-o „să-i scrie soției sale, Yelena, deoarece se afla într-o stare proastă și nu gândea bine”.
Potrivit rapoartelor inițiale din presa rusă, Rogachev suferea de „o formă severă de cancer”, doar că aceste informații au fost negate de apropiații lui, susține canalului Telegram VCHK-OGPU.
Corpul lui a fost descoperit de un angajat al Serviciului Federal de Securitate
De asemenea, rudele lui au insistat că nu există semne că Mikhail ar fi vrut să se sinucidă și că se afla într-o „dispoziție bună” cu puțin timp înainte de deces.
Corpul său a fost descoperit în curtea apartamentului său de la etajul 10 de către un angajat al Serviciului Federal de Securitate (SVR). Agentul a spus că își plimba câinele atunci când a găsit corpul neînsuflețit al lui.
Sportiva moldoveancă Daria Cozorez a devenit campioană europeană
Pugilista Daria Cozorez a devenit campioană europeană, în cadrul competiției rezervate sportivelor sub vârsta de 23 de ani. Sportiva s-a impus în finala categoriei de +81 kg în fața unei reprezentante din Turcia, Seimas Duztas, informează unica.md.
Anul acesta, Daria Cozorez a devenit campioană europeană și printre senioare.
Tot la Campionatul European U23 de la Sofia, Bulgaria, Vladislav Gudzi a intrat în posesia medaliei de bronz în categoria de greutate de până la 67 kg.
Participarea lotului național de box la competiția continentală rezervată vârstei sub 23 de ani a fost posibilă cu suportul financiar al Ministerului Educației și Cercetării.
Iulia Navalnaia, văduva lui Alexei Navalnîi, intenționează să candideze la funcţia de preşedinte al Rusiei
Văduva lui Alexei Navalnîi, Iulia Navalnaia, a declarat pentru BBC că intenţionează să candideze pentru a deveni preşedintele Rusiei, scrie news.ro.
Navalnaia ştie că riscă să fie arestată dacă se întoarce acasă în timp ce preşedintele Vladimir Putin este încă la putere. Administraţia sa a acuzat-o de participare la extremism.
Aceasta nu este o ameninţare deşartă. În Rusia, poate duce la moarte, notează BBC.
Soţul Iuliei, cel mai vocal critic al preşedintelui Putin, a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru extremism, acuzaţii care au fost considerate motivate politic. A murit în februarie într-o colonie penală de la Cercul Arctic. Preşedintele american Joe Biden a declarat că nu există „nicio îndoială” că Putin este de vină. Rusia neagă uciderea lui Navalnîi.
Iulia Navalnaia, care a acordat interviul pentru BBC la Londra, este evident succesoarea lui Navalnîi, avocatul devenit politician care visa la o altă Rusie.
Înainte de lansarea „Patriot”, cartea de memorii pe care soţul ei o scria înainte să moară, Iulia Navalnaia şi-a reafirmat planurile de a continua lupta sa pentru democraţie.
Când va fi momentul potrivit, „voi participa la alegeri… în calitate de candidat”, a declarat ea pentru BBC.
„Adversarul meu politic este Vladimir Putin. Şi voi face totul pentru ca regimul său să cadă cât mai curând posibil”.
Pentru moment, acest lucru trebuie să se întâmple din afara Rusiei.
Ea a spus că, atât timp cât Putin este la conducere, nu se poate întoarce în Rusia. Dar Iulia aşteaptă cu nerăbdare ziua care, crede ea, va veni inevitabil, când epoca Putin se va încheia şi Rusia se va deschide din nou.
La fel ca soţul ei, ea crede că va exista şansa de a se organiza alegeri libere şi corecte. Când acest lucru se va întâmpla, ea spune că va fi acolo.
Navalnaia spune că, de la moartea lui Alexei, se gândeşte şi mai mult la impactul pe care convingerile şi deciziile politice comune ale cuplului l-au avut asupra copiilor lor, Dasha, 23 de ani, şi Zakhar, 16 ani.
Dar ea a precizat că nu i-a cerut niciodată lui Navalnîi să „schimbe direcţia”.
Navalnîi a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Novichok în 2020. El a fost transportat cu avionul în Germania pentru tratament, iar cancelarul german a cerut răspunsuri din partea regimului lui Putin. Navalnîi a colaborat cu anchetatorii Bellingcat şi a stabilit că otrăvirea a fost comisă de serviciul de securitate al Rusiei, FSB.
A început să îşi scrie memoriile pe măsură ce îşi revenea.
El şi Iulia s-au întors în Rusia în ianuarie 2021, unde el a fost arestat după aterizare.
Mulţi se întreabă de ce s-au întors. „Nu putea fi nicio discuţie. Trebuie doar să îl susţii. Ştiam că vrea să se întoarcă în Rusia. Ştiam că vrea să fie alături de susţinătorii săi, a vrut să fie un exemplu pentru toţi aceşti oameni cu curajul şi curajul său pentru a arăta oamenilor că nu trebuie să se teamă de acest dictator. Nu mi-am lăsat niciodată creierul să se gândească că ar putea fi ucis… am trăit această viaţă timp de decenii şi este vorba despre faptul că împărtăşeşti aceste dificultăţi, împărtăşeşti aceste opinii. Îl susţii”.
După încarcerare, Navalnîi şi-a continuat cartea prin însemnări în carneţel, postări pe reţelele de socializare şi jurnale de închisoare, publicate pentru prima dată. O parte din scrierile sale au fost confiscate de autorităţile penitenciare, a spus el.
„Patriot” este revelatoare – şi devastatoare. Cunoaştem cu toţii capitolul final al lui Navalnîi, ceea ce face ca descrierile tratamentului său – şi curajul său în faţa acestuia – să fie şi mai emoţionante.
Navalnîi a petrecut 295 de zile în izolare, fiind pedepsit, conform cărţii, pentru încălcări care includeau descheierea nasturelui de sus al costumului său. A fost privat de apeluri telefonice şi vizite.
Într-un jurnal de închisoare din august 2022, Navalnîi scria de la izolare: „Este atât de cald în celula mea încât abia poţi să respiri.Te simţi ca un peşte aruncat pe ţărm, tânjind după aer proaspăt.Cel mai adesea, însă, este ca o pivniţă rece şi umedă…..Este invariabil izolată, cu muzică tare în permanenţă.În teorie, acest lucru este menit să împiedice prizonierii din celule diferite să poată striga unii la alţii; în practică, este menit să înăbuşe ţipetele celor torturaţi”.
Navalnaia spune că a fost împiedicată să îşi viziteze sau să vorbească cu soţul ei timp de doi ani înainte ca acesta să moară. Ea spune că Alexei a fost torturat, înfometat şi ţinut în „condiţii îngrozitoare”.
După moartea sa, SUA, UE şi Regatul Unit au anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei. Printre acestea se numără îngheţarea activelor a şase şefi de închisori care conduceau colonia penală de la Cercul Arctic şi alte sancţiuni împotriva judecătorilor implicaţi în procedurile penale împotriva lui Navalnîi.
Iulia califică reacţia comunităţii internaţionale la moartea soţului său drept „o glumă” şi îi îndeamnă să se teamă „un pic mai puţin” de Putin. Ea vrea să îl vadă pe preşedinte închis.
„Nu vreau să fie în închisoare, undeva în străinătate, într-o închisoare frumoasă, cu un computer, mâncare bună… Vreau să fie într-o închisoare rusească. Şi nu e vorba doar de asta – vreau să fie în aceleaşi condiţii în care a fost Alexei. Dar este foarte important pentru mine”.
Ruşii susţin că Navalnîi a murit din cauze naturale. Iulia crede că preşedintele Putin a ordonat uciderea. „Vladimir Putin răspunde pentru moartea şi pentru asasinarea soţului meu”.
Cartea este atât o lucrare politică, cât şi o carte de memorii, un strigăt de mobilizare pentru toţi cei care cred într-o Rusie liberă. Cartea va fi publicată şi în limba rusă, ca ebook şi audiobook. Dar editorii nu vor trimite copii tipărite în Rusia sau Belarus, deoarece spun că nu pot garanta că volumul va trece de vamă.
Cât de mulţi ruşi vor îndrăzni să o cumpere, chiar şi în format electronic, este neclar – iar impactul pe care l-ar putea avea rămâne discutabil.
