ONU: Foamete într-o regiune din Etiopia. Mii de oameni nu mai au ce mânca

Peste 350.000 de oameni dintr-o regiune a Etiopiei suferă din cauza foametei și milioane sunt în pericol să ajungă în această situație, potrivit ONU. Grupurile de ajutorare spun că este cea mai gravă catastrofă alimentară din ultimii zece ani.

90% dintre cele 5,5 milioane de locuitori din regiunea etiopiană Tigray au nevoie urgentă de ajutor. De vină sunt luptele izbucnite în urmă cu şapte luni acolo, între armată și fostul partid de guvernământ al regiunii, transmiteDigi24.ro.

Violenţele au ucis mii de civili și au forțat peste două milioane să fugă din casele lor. Mulţi nu mai au ce mânca, după ce recoltele și animalele le-au fost jefuite.

Reprezentantul misiunii umanitare din cadrul ONU, Mark Lowcock, a declarat că este foamete în nordul Etiopiei și că „situația se va înrăutăți mult”.

Oamenii din Qafta Humera, un district izolat din vestul Tigrayului, au declarat săptămâna aceasta pentru BBC că sunt în pragul foametei.

„Nu avem nimic de mâncare”, spune un bărbat care a explicat că recoltele și animalele lor au fost jefuite în timpul celor șapte luni de război, scrie BBC.

„Am mâncat mici resturi de cereale pe care am reușit să le ascundem, dar acum nu mai avem nimic. Nimeni nu ne-a dat niciun ajutor. Aproape toată lumea este în pragul morții, situația este periculoasă. Moartea ne bate la ușă. Puteți vedea foamea pe fața fiecăruia dintre noi.”, afirmă un fermier.

În 1984, Tigray și provincia Wollo din vecinătate au fost epicentrul unei foamete cauzate de secetă și război, care a dus la moartea a între 600.000 și un milion de oameni.

Când se declară foamete?

În ultimul deceniu, în lume foametea a fost declarată de două ori – în Somalia în 2011 și în Sudanul de Sud în 2017.

Lipsa alimentelor poate duce la un număr mare de oameni lipsiți de hrană, dar rareori se ajunge la nivelul de foamete, conform criteriilor ONU. Perioadele lungi de secetă și alte probleme care reduc aprovizionarea cu alimente nu duc neapărat la foamete.

Foametea este declarată numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiții de mortalitate și malnutriție și foamete. Acestea sunt:

  • cel puțin 20% din gospodăriile dintr-o zonă se confruntă cu o lipsă extremă de alimente și au o capacitate limitată de a-i face față
  • ratele de malnutriție acută depășesc 30%
  • rata mortalității depășește două persoane pe zi la 10.000 de persoane

Declararea foametei nu duce la sarcini obligatorii pentru ONU sau statele membre, ci servește la concentrarea atenției globale asupra problemei.

România va construi o conductă pentru exportul gazelor din Marea Neagră în Europa

OMV Petrom din România, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a semnat contractul pentru preluarea de gaze naturale din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră în Sistemul Naţional de Transport, prin punctul de la Tezla, în baza unei investiţii de 1,4 miliarde de lei româneşti pe 17 ani cu Transgaz.

OMV Petrom warns it might drop Neptun Deep project in Romania unless  Offshore Law is amended | Romania Insider

Potrivit Petrom, contractul a fost încheiat pentru perioada septembrie 2026 – septembrie 2042. Pe baza tarifelor de transport aplicabile la data curentă, valoarea contractului este estimată la 276 milioane euro, transmite mold-street.com.

Semnarea contractului a avut loc după finalizarea cu succes a procesului de rezervare de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieşire în/din SNT Tuzla.

„Credem că Marea Neagră are un potenţial semnificativ pentru producţia de gaze naturale, iar Neptun Deep este un proiect strategic pentru OMV Petrom şi pentru România. Este în centrul Strategiei noastre 2030 şi va avea un rol esenţial pentru securitatea energetică a României. Plănuim decizia finală de investiţie pentru jumătatea anului 2023, producţia urmând să înceapă în anul 2027”, a declarat Christina Verchere, CEO Petrom.

OMV Petrom a devenit operatorul perimetrului Neptun Deep în august 2022. La finalul anului 2022, compania a depus declaraţia de descoperire comercială pentru zacamant.

Cooperarea cu Regatul Unit, discutată de Maia Sandu și James Cleverly

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit cu Ministrul Afacerilor Externe al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, James Cleverly, aflat la Chișinău.

Cooperarea cu Regatul Unit, discutată de Maia Sandu și James Cleverly

Foto: presedinte.md

Oficialii au discutat despre situația de securitate din regiunea noastră și despre cooperarea moldo-britanică.

„Marea Britanie ne susține în modernizarea sectorului de apărare, a celui vamal și în combaterea traficului la frontieră, și ne ajută să menținem stabilitatea și ordinea în țară. Am apreciat sprijinul acordat de Guvernul britanic pentru programele de bună guvernare realizate în țara noastră, care promovează politicile anticorupție, îmbunătățirea mediului de afaceri, reforma justiției, a sectorului bancar și a celui energetic. Regatul Unit contribuie la dezvoltarea societății civile și a presei independente din Moldova, iar, în condițiile atacurilor hibride generate de Rusia, vrem să conlucrăm și în combaterea dezinformării”, a subliniat șefa statului.

Președinta Maia Sandu a discutat cu ministrul Cleverly și despre semnarea acordului pentru conversia reciprocă a permiselor de conducere, dar și despre cooperarea comercială. „Vrem să creștem accesul produselor moldovenești pe piața din Marea Britanie și să sporim volumul investițiilor în Republica Moldova. Îi mulțumesc, cu acest prilej, ministrului Cleverly pentru pachetul de 10 milioane de lire sterline, anunțat astăzi, pentru susținerea dezvoltării economice și sporirea independenței energetice a țării”, a conchis șefa statului. 

Politicianul rus care și-a agățat spaghete în timp ce asculta discursul lui Putin a fost amendat cu 150.000 ruble

Un politician rus care și-a agățat tăiței de urechi în timp ce asculta un discurs al lui Vladimir Putin a fost amendat cu 150.000 ruble (circa 1.650 de lire sterline).

Un politician rus, amendat pentru gestul făcut în timpul discursului lui Putin

Mihail Abdalkin a fost condamnat pentru „discreditarea forțelor armate” în demonstrația din 21 februarie, când președintele rus și-a ținut discursul despre starea națiunii, transmite protv.ro.

Abdalkin, un parlamentar al Partidului Comunist din regiunea Samara, a declarat că este un gest ironic să-și exprime nemulțumirea față de „tăcerea președintelui cu privire la problemele politice interne”, a informat grupul rus pentru drepturile omului OVD-Info.

Parlamentul Rusiei a înăsprit legislația, ceea ce înseamnă că cei care discreditează sau răspândesc „știri false” despre forțele armate ar putea risca amenzi sau o pedeapsă cu închisoare de până la 15 ani.

Locuitorii unui sat din Rusia cer ajutor de la Angela Merkel pentru a le repara drumul din localitate
Articolul anterior
Țara care și-a vaccinat majoritatea populației cu un vaccin chinezesc, intră din nou în carantină
Articolul următor