Orașul în care fug mii de ruși: a devenit „Casablanca” Europei. Cum sunt primiți rușii

03/11/2022

News

Belgradul s-a transformat într-un paradis după începutul războiului, pentru cetățenii ruși care au ales să plece din țară în ultimele opt luni de la invazia Ucrainei de către președintele Vladimir Putin, se arată înt-un reportaj realizat de Bloomberg.

Așezată în spatele unui birou imens din lemn negru, lângă teancuri de hârtie, avocata din Belgrad Tijana Vujovic spune că are încă cinci întâlniri cu potențiali noi clienți în agenda ei pentru ziua următoare. Patru dintre ei sunt ruși.

Tânăra de 36 de ani este specializată în imigrație, oferind oamenilor documentele potrivite și punându-i în contact cu agenți imobiliari, într-un oraș care s-a transformat ușor într-un refugiu primitor pentru mii de ruși. Noii sosiți s-au adunat în spații de lucru comune, au înregistrat peste 2.000 de afaceri și chiar au dat un impuls pieței imobiliare. Mulți dintre ei caută acum să rămână acolo pe termen lung, ca urmare a mobilizării parțiale din țara lor.

„La începutul războiului, toți clienții au cerut să închirieze un loc”, a spus Vujovic, care susține că, în acest an, cel puțin 500 de ruși i-au pășit pragul în biroul ei dintr-un bloc de apartamente din centrul Belgradului. „În ultimele luni, am primit o mulțime de solicitări de la ei pentru a cumpăra și nu doar pentru a obține rezidența, ci și pentru a trăi.”

Serbia, între Rusia și Europa

Această emigrare a rușilor, împreună cu escaladarea atacurilor lui Putin în Ucraina, au făcut din relația Serbiei cu Rusia una din ce în ce mai inconfortabilă. Liderii Uniunii Europene, la care Serbia dorește în cele din urmă să adere, l-au avertizat pe președintele Aleksandar Vucic că țara sa trebuie să se hotărască de ce parte se află, deoarece riscă să se alăture sancțiunilor împotriva Moscovei. Dar filonul sentimentului pro-rus – dacă nu pro-Putin – este adânc în Belgrad, arată sursa citată.

„Belgradul a fost precum Casablanca în ultimele săptămâni”, a spus Vucic, făcând referire la filmul din 1942, în care orașul dat devenise un loc plin de spioni și refugiați de război.

Peste 100.000 de ruși și câteva sute de ucraineni au venit în Serbia de la începutul conflictului, dintre care 17.000 au primit permise de ședere, potrivit lui Vucic. Restul s-au mutat în alte țări sau rămân în Serbia ca vizitatori.

„Când avem oaspeți din Rusia, îi descoperim pe cei din serviciile occidentale care îi urmăresc”, a spus ea. „Când avem oaspeți din Vest, atunci ceilalți îi urmăresc.”

O mare parte din Europa a îmbrățișat aristocrații și intelectualii ruși care fugiseră de Revoluția bolșevică din 1917, dar la peste aproximativ un secol mai târziu, cei care scapă de politica patriei lor au puține opțiuni în Europa. Serbia, totuși, permite rușilor să intre în țară fără viză pentru primele 30 de zile, iar compania aeriană națională a menținut rute către Moscova și alte trei orașe rusești.

Prezența rușilor în Belgrad, un oraș de aproximativ 1,4 milioane de locuitori, nu este greu de observat. Un reper este hotelul art nouveau Moskva, în timp ce centrul cultural Ruski Dom, sau Casa Rusiei, este chiar mai jos. Gigantul energetic Gazprom PJSC sponsorizează Steaua Roșie Belgrad, cea mai de succes echipă de fotbal a țării.

Acele legături au o istorie lungă. Serbia și-a reînviat relația cu Rusia ortodoxă în anii 1990, în timpul despărțirii sângeroase a Iugoslaviei, când părți ale federației și-au câștigat independența cu sprijinul occidental. Încercările lui Slobodan Milosevic de a contesta acest lucru pe câmpul de luptă au declanșat sancțiuni și izolarea țării. Sârbii au căutat sprijin spre est, obținând sprijinul Rusiei în timpul bombardamentelor NATO din 1999 pentru a pune capăt conflictului din Kosovo.

Cum sunt primiți rușii în Serbia

Din interviurile cu unii dintre rușii care au părăsit recent țara reiese că sunt doar bucuroși că au găsit un loc atât de primitor. Mikhail Korostikov, 33 de ani, care lucra la o companie din Moscova, a început să-și caute un nou loc de muncă pe 25 februarie, a doua zi după ce rușii au invadat Ucraina și s-a pus serios pe învățat sârba în aceeași săptămână.

Obținerea unui nou loc de muncă nu a fost ușoară, deoarece angajarea unui rus dintr-odată nu a meritat riscul, a spus el. Korostikov, a cărui soție este din Serbia, a sosit la Belgrad în iunie și acum lucrează de la distanță pentru un ONG climatic din Marea Britanie.

„Dacă mergi într-un spațiu de lucru comun, tot ce auzi este rusă”, a spus Korostikov, stând într-un bar din Vracar, o zonă rezidențială bogată din centrul Belgradului. Toată lumea te tratează ca pe un vecin, a spus el, povestind cum i s-a oferit chiar mâncare gratuită la o piață când au aflat că este rus.

„Nu am simțit niciodată un pic de sentiment negativ față de mine”, a spus el pe 10 octombrie. „Le spun oamenilor că au o țară minunată – poate puțin dezordonată”.

La sosire, la fel ca mulți ruși, Korostikov a avut 30 de zile înainte de a avea nevoie de o nouă ștampilă în pașaport. Și asta s-a dovedit ușor. Rușii din Belgrad au format grupuri pe serviciul de mesagerie Telegram și oferă spații în mașini care fac excursii de o zi la graniță, a spus el. Într-o călătorie în Bosnia, a mers pe jos timp de 10 minute și apoi a traversat înapoi în Serbia. Polițistul de frontieră a glumit „Bună ziua, tovarășe”, a spus Korostikov.

Belgradul permite noilor sosiți să găsească o cazare relativ accesibilă, cel puțin în comparație cu Moscova, o șansă de a se acomoda, de a începe o afacere sau cel puțin de a se gândi la următoarea lor mișcare. Rușii au înființat 2.321 de firme și companii mici în Serbia în acest an, majoritatea în Belgrad, în creștere față de doar 158 în tot 2021, potrivit Registrului de afaceri al Serbiei.

Katarina Lazarevic, directoarea unei dintre cele mai importante agenții imobiliare din oraș susține că rușii au venit în trei valuri: mai întâi au fost profesioniștii sau indivizi bogați care și-au mutat afacerile pentru a scăpa de sancțiuni, apoi familiile în timpul verii și acum – cel mai mare val – de când Putin a ordonat țării să se mobilizeze. „Tot ceea ce vine pe piață este luat instantaneu”, a spus Lazarevic. „În curând, nu va mai fi nimic de oferit la Belgrad”.

sursa: www.adevarul.ro

Trump se gândește să recunoască Crimeea drept parte a Rusiei

Administraţia preşedintelui american Donald Trump se gândeşte să recunoască peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal de la Ucraina, în 2014, drept parte a Federaţiei Ruse, într-un posibil acord de pace viitor menit să pună capăt războiului din Ucraina, dezvaluie publicatia Semafor, fondată de un fost redactor-șef BuzzFeed, un fost jurnalist The New York Times și de fostul CEO al Bloomberg Media Group, preluată marţi de Reuters și digi24.ro.

Citând două persoane avizate în legătură cu această problemă, site-ul de ştiri Semafor susţine că oficiali americani discută de asemenea despre posibilitatea ca Washingtonul să îndemne Organizaţia Naţiunilor Unite să face acelaşi lucru. Reuters nu a putut verifica din surse independente aceste informaţii. Potrivit Semafor, Casa Albă a refuzat să facă vreun comentariu pe subiect. Semafor adaugă că Donald Trump nu a luat încă în mod oficial nicio decizie în acest sens şi că posibila recunoaştere a peninsulei ucrainene Crimeea drept teritoriu rusesc s-ar afla printre o serie de alte opţiuni luate în calcul. Donald Trump urmează să aibă marţi o convorbire la telefon cu Vladimir Putin, pentru a încerca să-l convingă pe preşedintele rus să accepte un armistiţiu în războiul declanşat de ţara sa împotriva Ucrainei şi pentru a putea avansa spre o încetare completă a conflictului care durează deja de peste trei ani. Peninsula Crimeea este recunoscută internaţional ca parte a Ucrainei de majoritatea ţărilor, iar Kievul a declarat în repetate rânduri că vrea înapoi peninsula de la Marea Neagră, chiar dacă a recunoscut că readucerea ei în componenţa Ucrainei prin forţă este deocamdată nerealistă. La rândul său, Kremlinul a declarat de nenumărate ori că peninsula Crimeea, unde staţionează Flota Rusă de la Marea Neagră şi a cărei populaţie este majoritar rusofonă, este deja oficial parte a Rusiei, chestiune care, subliniază Moscova, a fost închisă „pentru totdeauna”.

Un tânăr de 24 de ani, reținut după ce a furat telefonul unui copil pe o stradă din Capitală

Un tânăr de 24 de ani din raionul Florești este cercetat penal, fiind suspectat de comiterea unui jaf în sectorul Botanica al capitalei, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Poliția a fost sesizată de un bărbat care a comunicat că fiul său de 11 ani a fost deposedat de telefonul mobil pe bd. Dacia, după ce o persoană necunoscută a cerut să facă un apel și a fugit de la fața locului într-o direcție necunoscută.

În urma măsurilor procesuale întreprinse de polițiștii de la Botanica, suspectul a fost identificat și reținut. Acesta și-a recunoscut vina, iar telefonul sustras a fost recuperat și întors posesorului.

Bărbatul este cercetat penal, iar conform legislației persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă închisoare de la 2 la 5 ani.

Diana Șoșoacă i-a scris lui Vladimir Putin, după ce i-a fost respinsă candidatura la prezidențiale

Președinta S.O.S. România, Diana Şoşoacă, i-a trimis o scrisoare președintelui rus Vladimir Putin, după ce sâmbătă i-a fost respinsă, pentru a doua oară, candidatura la alegerile prezidențiale. Aceasta susține că a fost eliminată „ilegal” din cursa electorală și spune că a fost împiedicată să candideze pentru că a promovat pacea, neutralitatea și o relație mai bună cu Rusia, criticând în același timp politicile UE și NATO, pe care le consideră periculoase pentru România, scrie digi24.ro.

Cu o zi înainte, după decizia BEC, Diana Șoșoacă i-a trimis o scrisoare și lui Donald Trump. Șoșoacă susține că i-a fost respinsă candidatura la prezidențiale „în mod ilegal și neconstituțional”, după ce mai fusese o dată respinsă pe 5 octombrie 2024. Ea afirmă că a „promovat pacea și neutralitatea pentru România” pentru că „a criticat politicile ofensive ale UE şi ale NATO care ne împing spre al treilea război mondial”. Președinta S.O.S. România mai afirmă că i-a fost respinsă candidatura din cauza faptului că „a propus mereu ca România să aibă o relaţie bună cu Federaţia Rusă şi să nu se lase antrenată în conflictul din Ucraina”. Ea transmite că „pericolul încă nu a trecut şi că, de la nivelul Uniunii Europene, suntem din nou împinşi spre război”. „După cum puteți vedea, deși UE acuză Rusia de dictatură, adevărata dictatură este în România”, susține Șoșoacă. În scrisoarea sa, Diana Șoșoacă afirmă că „avem teritorii românești deținute ilegal de Ucraina prin injustul pact Ribbentrop-Molotov și avem dreptul să ne apărăm românii din acele teritorii pe care le vrem înapoi”. Aceasta mai declară că Bruxelles-ul vrea să păstreze controlul asupra României și dorește „împingerea ţării într-un război pe care nimeni din România nu şi-l doreşte”. „Dacă UE vrea război, nu are decât să îi trimită în prima linie pe comisarii şi pe parlamentarii europeni care votează în acest sens”, se mai arată în textul scrisorii.

Scrisoarea Dianei Șoșoacă către Vladimir Putin

Redăm integral scrisoarea Dianei Șoșoacă trimisă lui Vladimir Putin:

„Către Preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin, Vă transmit pe această cale dorinţa de pace a poporului român, în calitatea mea de candidat la alegerile prezidenţiale din România respins de două ori de sistemul globalist pentru că am promovat pacea şi neutralitatea pentru România, pentru că am criticat politicile ofensive ale UE şi ale NATO care ne împing spre al treilea război mondial şi pentru că am vizitat Ambasada Rusiei la Bucureşti pentru a transmite mesaje de pace din partea românilor care nu doresc să fie împinşi în război de o clasă politică trădătoare. Candidatura mea la prezidenţiale a fost respinsă din nou, în mod ilegal şi neconstituţional, pe data de 15 martie, după prima respingere din data de 5 octombrie 2024. Odată cu îndepărtarea mea din cursa electorală, a fost respinsă şi dorinţa poporului român de a avea un viitor mai bun şi de a reaşeza România pe alte fundamente. În calitate de prezidenţiabil respins din cauza faptului că am propus mereu ca România să aibă o relaţie bună cu Federaţia Rusă şi să nu se lase antrenată în conflictul din Ucraina, vă transmit că pericolul încă nu a trecut şi că, de la nivelul Uniunii Europene, suntem din nou împinşi spre război. Am dorit să ajung preşedintele ţării pentru a nu lăsa România antrenată în aventurile sinucigaşe ale Marii Britanii, Franţei şi Bruxelles-ului şi tocmai de aceea am fost interzisă. După cum puteți vedea, deși UE acuză Rusia de dictatură, adevărata dictatură este în România.

Dar lupta mea şi a Partidului S.O.S. România nu se opreşte aici. Vom continua să apărăm pacea şi normalizarea relaţiilor cu Federaţia Rusă şi ne vom opune din răsputeri planurilor UE de a ne atrage în conflict. Trebuie să ştiţi doar că clasa politică aflată la putere nu reprezintă voinţa poporului român şi nici nu este un partener legitim de discuţii, chiar dacă ocupă în mod fraudulos poziţiile de decizie în statul român pe care şi le apără falsificând alegerile şi interzicându-mi candidatura. Îmi iubesc poporul şi ţara şi vreau binele României, aşa cum şi Dvs. vă iubiţi ţara şi poporul şi vreţi ce e mai bine pentru Rusia. De aceea vă rog ca atunci când veţi vedea deciziile greşite ale actualei conduceri de la Bucureşti, precum şi ale viitorului preşedinte ilegitim al României care va fi pus în funcţie prin alegeri care deja au fost fraudate şi falsificate, să ştiţi că ele nu reprezintă voinţa poporului român care vrea pace. În numele poporului român care vă este frate întru credinţa ortodoxă vă îndemn să nu luaţi în considerare gesturile inamice lansate de conducerea ilegitimă a României sub apanajul UE pentru că nu reprezintă voinţa poporului român căruia i s-a interzis să îşi aleagă o conducere suveranistă.

Noi suntem un popor paşnic care ne dorim să schimbăm actuala putere şi să ne recâştigăm independenţa şi suveranitatea, dar acest lucru este împiedicat prin manevre odioase de interzicere a candidaturilor pentru că Bruxelles-ul îşi doreşte păstrarea controlului asupra României şi împingerea ţării mele într-un război pe care nimeni din România nu şi-l doreşte. Cred că putem construi o relaţie de respect reciproc şi de cooperare diplomatică, economică şi culturală între cele două ţări. Dacă UE vrea război, nu are decât să îi trimită în prima linie pe comisarii şi pe parlamentarii europeni care votează în acest sens. Noi, poporul român, ne afirmăm dorinţa de pace şi de încheiere a conflictului prin negocieri. În acest sens, vă rog să primiţi această scrisoare ca un mesaj de pace din partea poporului român şi de deschidere din partea mea şi a Partidului S.O.S. România de a negocia pentru pace, de a lupta împreună împotriva neo- fascismului și de a ne uni eforturile pentru apărarea creștinismului, pentru deschiderea relațiilor diplomatice și economice dintre țările noastre, precum şi pentru bunăstarea popoarelor noastre.

Avem teritorii românești deținute ilegal de Ucraina prin injustul pact Ribbentrop-Molotov care a fost denunțat și de aceea avem dreptul să ne apărăm românii din acele teritorii pe care le vrem înapoi. Vă rog să luați în considerare această solicitare de recuperare a teritoriilor românești de către statul român în negocierile care au loc cu privire la pacea din Ucraina. Mă exprim de asemenea în favoarea apărării românilor din Republica Moldova ținuți sub dictatura soroșiștă a Maiei Sandu care îi discriminează și îi persecută prin încălcarea tuturor drepturilor și libertăților fundamentale”.

BEC a invocat în argumentația sa, sâmbătă, după ce a respins candidatura președintei S.O.S. România la alegerile prezidențiale din mai, faptul că Dianei Șoșoacă îi fusese deja respinsă candidatura de către Curtea Constituțională Română (CCR): „Prin Hotărârea 2 din 5 octombrie 2024, Curtea Constituţională (…) a constatat că ‘înregistrarea candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 încalcă condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale (…) cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politico-militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO’”, scrie în decizia BEC. În consecinţă, „statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, obligatorii şi pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ne priveşte candidatura doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă, nu sunt întrunite condiţiile pentru înregistrare în cadrul acestui proces electoral”.