Până și aliații lui Putin se întorc împotriva lui. Kremlinul a transmis un mesaj clar

Cu arme nucleare tactice desfășurate în țară, Kremlinul se va simți îndreptățit să reprime orice revoltă serioasă contra regimului Lukașenko. Vladimir Putin a anunțat că va detașa arme nucleare tactice în Belarus. Acest nou zăngănit de sabie e menit în mod evident a intimida Occidentul, și în special țările libere ale Europei de Est; odată desfășurate, astfel de arme ar amenința o porțiune apreciabilă a continentului, de la statele baltice în nord la România și Moldova în sud-est, scrie stiripesurse.ro.

Dar în spatele deciziei mai există încă un motiv. Cum până și cei mai vechi aliați își pierd încrederea în puterea Kremlinului, Putin devine profund paranoic, relatează The Telegraph citat de Rador.

Nu e nicidecum o coincidență faptul că anunțul a fost făcut de Ziua Libertății Belarusului, eveniment marcat în fiecare an de opoziția belarusă, care e hăituită și reprimată de președintele Alexander Lukașenko. În definitiv, a fost o amenințare prost disimulată.

Kremlinul a transmis un mesaj clar, neîndoielnic: cu armele sale nucleare desfășurate în Belarus, Rusia se va simți îndreptățită să reprime orice revoltă pro-occidentală serioasă contra lui Lukașenko. După cum a apreciat și secretarul consiliului național de securitate și apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, Belarus a devenit un „ostatic nuclear” al lui Putin.

Această etalare a mușchilor reflectă o schimbare a peisajului geopolitic: Kremlinul încalcă una dintre dogmele principale ale propriei politici antiamericane pe termen lung. Putin a susținut dintotdeauna că retragerea armelor nucleare de pe teritoriul fostelor state sovietice în anii ’90 demonstrează buna credință a Rusiei, în contrast cu persistența detașării de armament american în Europa.

Însă acum nu prea mai are sens să te prefaci că Rusia, iar nu SUA, ar fi cea care respectă suveranitatea țărilor est-europene. Natura respectului Kremlinul a fost acum expusă în văzul tuturor prin ororile pe care le dezlănțuie zilnic asupra Ucrainei. Nu e de mirare că acele țări care încă mai ascultă de Rusia au început să-și reconsidere poziția.

Manifestațiile de amploare din Georgia trebuie să fi speriat Kremlinul. Guvernul georgian practică o echilibristică cinică între Rusia și Occident, urmărind aderarea la UE în timp ce strânge relațiile economice cu Moscova. Legăturile cu Rusia pe care le au influenții oligarhi ai țării se află într-un contrast puternic cu simpatiile pro-occidentale ale populației.

Luna aceasta guvernul georgian a renunțat la un proiect de lege care ar fi afectat entitățile finanțate din străinătate, considerat o tentativă de a apropia Georgia de Rusia. Protestele febrile au fost întâmpinate cu duritate de poliție, iar diplomații occidentali cu care am discutat se întreabă dacă tulburările nu vor duce la apariția unei mișcări revoluționare pro-vestice similare cu revolta Maidan din Ucraina.

Între timp, de cealaltă parte a Mării Negre, Rusia și-a pierdut influența pe care o avea în UE înainte de invazie. Premierul ungar Viktor Orbán, liderul UE cel mai înclinat să mențină relații cu Putin, a declarat recent că schimbarea realităților geopolitice ar putea impune o modificare a poziției sale. Și alte țări, care vor să adere la UE dar au relații prietenoase de lungă durată cu Moscova, încep să vadă legăturile cu Rusia ca pe un impediment.

Serbia, cel mai mare aliat ideologic al Kremlinului din Europa, ar putea fi o altă țară aflată într-un punct de cotitură, gata să se dezbare de influența Rusiei. Sprijinul popular pentru Rusia rămâne puternic, dar establishment-ul politic al țării începe să realizeze datorită invaziei din Ucraina că un viitor în UE nu e compatibil cu relațiile strânse cu Putin.

Un acord mediat de Occident între Serbia și Kosovo – țara separatistă pe care Serbia și Rusia nu o recunosc – pare a fi ca și convenit, având potențialul să înlăture un obstacol considerabil din calea lentei îndepărtări a Belgradului de Moscova. E posibil de asemenea ca guvernul sârb să pregătească acum în mod subtil populația pentru o eventuală adoptare de sancțiuni contra Rusiei, conform solicitărilor Vestului; duminică ministrul de externe Ivica Dačić a admis că Serbia ar putea sancționa Rusia, dacă inacțiunea în acest sens ar ajunge la un moment dat să aibă consecințe suficient de grave.

Influența Rusiei în Europa de Est se erodează de mulți ani, însă invazia din Ucraina a accelerat imediat acest proces – chiar și în regimuri considerate până acum de Putin aliați apropiați. Cu cât războiul se lungește și victoria Kremlinului întârzie, cu atât mai mare va fi imboldul pentru politicienii și populația din țări precum Serbia și Georgia să se descotorosească de influența sufocantă a Rusiei.

Enormitatea greșelii strategice a lui Putin de a invada Ucraina a dus nu numai la extinderea NATO și distrugerea controlului vital al Moscovei asupra energiei Europei. Încet dar sigur, Putin își pierde și ultimii amici europeni care-i mai rămăseseră. Amplasarea armelor nucleare în Belarus e o tentativă disperată a Rusiei de a-și conserva cea mai strânsă alianță.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Scenariu sumbru în regiunea separatistă Transnistria: Gazprom condiționează livrarea gazului

Autoritățile de la Chișinău admit că regiunea separatistă prorusă Transnistria nu va mai fi aprovizionată cu gaz rusesc, după ce contractul pentru tranzitul livrărilor prin Ucraina va expira pe 1 ianuarie 2025, compania rusă Gazprom evitând să ofere un răspuns clar și invocând o pretinsă datorie, scrie adevărul.ro.

Potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov, Gazprom solicită Chișinăului să discute cu Kievul și să-l convingă să prelungească contractul privind tranzitul livrărilor de gaze naturale prin Ucraina, având în vedere că acesta expiră în data de 1 ianuarie 2025.

,,Noi am discutat si anterior, și înțelegem că decizia ar putea fi luată în ultimul moment. Am informat Kievul că ar fi un scenariu mai simplu, dacă se va păstra tranzitul, dar sunt și rute alternative”, a declarat acesta. 

În același timp, compania rusă susține că este gata să livreze gazul prin rute alternative, precum cea din Turcia. Însă invocă pretinsa datorie de 709 milioane de dolari, care nu a fost confirmată în urma unui audit realizat de Republica Moldova, dar care nu este recunoscut de compania rusă, spune Victor Parlicov la întoarcerea de la Sankt-Petersburg, unde a avut o întrevedere cu președintele Gazprom, Alexei Miller.

,,A apărut o discuție mai complicată pentru că în înțelegerea noastră, Gazprom leagă subiectul de livrare prin rute alternative, prin Turcia, cu achitarea acelei pretinse datorii. Ei spun că, dacă nu va fi progres pe datorie, vor lua în considerare cât vor livra, cum vor livra pe rute alternative. Noi, în urma acelui protocol semnat în 2021, ne-am făcut partea noastră chiar daca a fost cu întârziere, am făcut auditul. Auditul a ajuns la concluzia că datoria a fost una prescrisă și când am venit cu poziție față de Gazprom, am propus sa achităm o parte mică din acele opt milioane. Rusia nu recunoaște rezultatele auditului, dar nu am primit până acum o alternativă. Am solicitat să-și formuleze poziția și să o prezinte. Poziția noastră se bazează pe acel audit. Aceasta este concluzia vizitei in Rusia”, a afirmat ministrul Energiei, Victor Parlicov.  

Scenarii sumbre

Ministrul moldovean al Energiei a reiterat că contractul cu Gazprom prevede livrări până la granița Republicii Moldova, însă compania rusă evită să spună deocamdată dacă își va onora obligațiile contractuale, începând cu anul viitor. Prin urmare, Chișinăul se pregătește pentru scenarii în care regiunea separatistă pro-rusă Transnistria fie va rămâne fără gaz rusesc, fie va primi cantități insuficiente de gaz. 

Premierul Dorin Recean spune că avem de confruntat o iarnă foarte grea: ”Trebuie să găsim soluție pentru o eventuală criză în regiunea transnistreană”

Premierul Dorin Recean a declarat în debutul ședinței Guvernului că avem de confruntat o iarnă foarte grea, iar o eventuală criză legată de gazele naturale în regiunea transnistreană s-ar putea transforma „într-o catastrofă umanitară”, scrie radiochisinau.md.

Șeful executivului a subliniat că o eventuala criză ar putea veni din două surse: prima este o eventuală întrerupere de gaze naturale către stânga Nistrului, iar cea de-a doua se referă la majorarea tarifelor la gazele naturale

„Dificultățile și o eventuală criză survine din două surse – prima este o eventuală întrerupere de gaze naturale către stânga Nistrului, acolo trăiesc peste 350 de mii de cetățeni și majoritatea sunt cetățenii noștri și ei riscă fără căldură și electricitate. Și asta se poate transforma într-o catastrofă umanitară. Pentru că sunt cetățenii noștri noi trebuie să găsim soluție pentru o eventuală criză acolo. Ea se poate întâmpla în cazul în care Gazprom nu își va onora obligațiunile contractuale.

A doua sursă a crizei este solicitarea de majorare a tarifelor la gazele naturale. Este o solicitare care trebuie să fie analizată foarte atent și transparent de ANRE”, a spus Dorin Recean.

Totodată, prim-ministrul a dat asigurări că guvernul va fi alături de cetățeni, chiar dacă situația va fi complicată. 

„În orice caz, Guvernul va fi alături de cetățenii R. Moldova. Știu că există foarte multe întrebări în ceea ce privește această solicitare de majorare a tarifelor la gaze. Există foarte multe întrebări cum s-au făcut achizițiile vara, toamna și sunt validate așteptările cetățenilor la aceste întrebări să fie clarificate și în cadrul audierilor parlamentare ce vor avea loc aceste lucruri vor fi răspunse”, a conchis Recean.

Declarațiile lui Dorin Recean vin în contextul în care, ieri, Moldovagaz a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică o cerere de majorare a tarifului la gaze naturale cu circa 4 lei pentru un metru cub, începând cu 1 decembrie, argumentând că solicitarea vine în condițiile unei creșteri a prețurilor pe piața internațională. 

Cele mai interesante evenimente care se desfășoară în acest weekend
Articolul anterior
Fondatorul ”Bis Mobil Kitchen”, eliberat din arest preventiv și plasat la domiciliu, în pofida insistentei procurorilor PCCOCS de prelungire a mandatului
Articolul următor