Papa Francisc împlinește 85 de ani

Papa Francisc (Jorge Mario Bergoglio) s-a născut la 17 decembrie 1936, în capitala argentiniană, Buenos Aires, într-o familie de italieni. Tatăl său, Mario Bergoglio, a fost contabil, iar mama sa, Regina Sivori, se ocupa de casă și de creșterea celor cinci copii pe care îi aveau, scrie radiochisinau.md.

A obținut diploma de licență ca tehnician chimist, apoi a ales să devină preot, urmând seminarul diecezan. Pe 11 martie 1958 a intrat în noviciat în Societatea lui Iisus (Ordinul Iezuit). Și-a completat studiile umaniste în Chile, iar în 1963, după ce s-a întors în Argentina, și-a dat licența în filosofie la Colegiul San José din San Miguel.

A fost profesor de literatură și psihologie la Colegiul Inmaculada din Santa Fé, între 1964 și 1965, discipline pe care le-a predat și la Colegiul del Salvador din Buenos Aires (1966). Din 1967 până în 1970 a studiat teologia și a susținut licența tot la Colegiul San José. Pe 13 decembrie 1969, a fost hirotonit preot de arhiepiscopul Ramón José Castellano. Și-a continuat pregătirea între anii 1970 și 1971 în Spania, iar pe 22 aprilie 1973 a făcut profesiunea solemnă la iezuiți. Revenit în Argentina, a fost maestru de novici în San Miguel, profesor la Facultatea de Teologie, consilier al Provinciei Societății lui Iisus și rector la Colegiu.

Pe 31 iulie 1973 a fost numit provincial al iezuiților din Argentina. Între anii 1980 și 1986, a fost din nou rector la Colegiul San José, pe lângă munca de paroh în San Miguel. În martie 1986 a mers în Germania să își termine teza de doctorat; apoi, a fost trimis la Colegiul del Salvador din Buenos Aires și ulterior la biserica iezuiților din Cordoba, ca director spiritual și confesor. În 20 mai 1992, papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca și auxiliar de Buenos Aires. Pe 27 iunie a fost consacrat episcop. A fost numit vicar episcopal al zonei Flores, iar pe 21 decembrie 1993 a devenit vicar general al arhidiecezei.

Pe 3 iunie 1997, a fost numit arhiepiscop coadiutor de Buenos Aires, iar după nouă luni, la moartea cardinalului Quarracino, a devenit succesorul său ca arhiepiscop, primat al Argentinei, mare cancelar al Universității Catolice și Ordinarius pentru credincioșii de rit oriental care locuiau în Argentina și nu aveau episcop de rit propriu. A fost creat cardinal, la 21 februarie 2001, de către papa Ioan Paul al II-lea. În octombrie 2001 a fost numit relator general pentru cea de-a zecea adunare generală ordinară a Sinodului episcopilor, dedicată slujirii episcopale. În 2002 a refuzat numirea de președinte al Conferinței episcopale argentiniene, dar în 2005 a fost ales și apoi reconfirmat pentru încă trei ani, în 2008. Jorge Mario Bergoglio, în calitate de arhiepiscop de Buenos Aires, a realizat un proiect misionar centrat pe comuniune și evanghelizare. Planul avea patru obiective principale: comunități deschise și fraterne; laici informați cu roluri de conducere; evanghelizare adresată tuturor locuitorilor orașului; asistență oferită săracilor și bolnavilor.

În septembrie 2009, a lansat la nivel național campania de solidaritate pentru bicentenarul independenței Argentinei: două sute de opere de caritate, de realizat până în 2016. Alegerea lui Jorge Mario Bergoglio, arhiepiscop de Buenos Aires, în fruntea Bisericii Catolice, sub numele de papa Francisc a avut loc la 13 martie 2013. El i-a succedat papei emerit Benedict al XVI-lea (85 de ani), a cărui retragere a intrat oficial în vigoare la 28 februarie 2013. În perioada 31 mai-2 iunie 2019, papa Francisc s-a aflat în România, în cea de-a 30-a călătorie apostolică din pontificatul său.

Accident devastator. Șapte polițiști la spital și 5 autospeciale făcute praf după ce au încercat să oprească un BMW, în UK

Un accident rutier grav a avut loc, miercuri, pe o autostradă din Marea Britanie. Șapte ofițeri de poliție au fost transportați la spital după o urmărire în trafic, scrie protv.ro

Polițiștii încercau să oprească un BMW M Sport în zona Whickham din Gateshead, în jurul orei 2 dimineața, miercuri, după ce au observat că șoferul conducea haotic. Mașina a accelerat și a fost ulterior observată în zona Swalwell. Ofițerii au fost trimiși în zona respectivă și s-au apropiat de autoturism, scrie The Independent

Coliziunea a avut loc pe banda de nord a A1, aproape de Denton, Newcastle.BMW-ul și cinci vehicule de poliție au fost implicate în accident. Șapte ofițeri au fost transportați la spital, iar patru dintre ei au fost externați. Doi polițiști rămân sub observație, iar unul primește tratament pentru o leziune la picior.

Imaginile de la fața locului arată vehiculele de poliție grav avariate, o mașină răsturnată și resturi împrăștiate pe banda autostrăzii.

Șoferul BMW-ului și pasagera sa, ambii în vârstă de aproximativ 20 de ani, nu au fost răniți în urma accidentului. Cei doi au fost arestați.

.

Ungaria îl avertizează pe Vladimir Putin că ar putea să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Ungaria ar putea să se alăture sancțiunilor decise de Occident împotriva Rusiei dacă liderul de la Kremlin Vladimir Putin nu va da curs unei încheieri pașnice a războiului din Ucraina, a declarat ministrul de externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, potrivit ziarului britanic The Thelegraph.

Într-o intervenție la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI), un centru de reflecție cu sediul la Londra, șeful diplomației ungare a dat de înțeles că premierul Viktor Orban își va ghida poziția față de războiul ruso-ucrainean în funcție de deciziile președintelui american Donald Trump.

Potrivit lui Szijjarto, Guvernul Orban ar putea decide să se alăture sancțiunilor împotriva regimului de la Moscova dacă liderul republican de la Casa Albă va decide în cele din urmă să-și pună în aplicare amenințarea de a lovi întregul sector petrolier rusesc.

Donald Trump a amenințat că va impune sancțiuni împotriva întregului sector petrolier rusesc dacă Vladimir Putin va obstrucționa negocierile de pace.

„Decizia noastră din viitor va fi determinată de circumstanțele din viitor”, a spus Peter Szijjarto.

Întrebat dacă Ungaria ar sprijini sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei ca parte a unei strategii de negociere a lui Trump, Szijjarto a răspuns că speră la pace între Rusia și Ucraina și la dispariția necesității de a înăspri sancțiunile. „Dacă acest scenariu pozitiv nu se materializează, atunci va trebui să discutăm”, a declarat el, în condițiile în care în trecut a calificat sancțiunile UE ca fiind „ridicole”.Citeşte întreaga ştire: Ungaria îl avertizează pe Vladimir Putin că ar putea să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Emmanuel Macron spune că Franța ar putea recunoaște statul palestinian în iunie, la o conferință a ONU

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că la o conferință ONU din iunie, găzduită de Franța și Arabia Saudită, mai multe țări ar putea finaliza o mișcare comună către recunoașterea unui stat palestinian, potrivit Le Figaro.

Franța intenționează să recunoască un stat palestinian în câteva luni și ar putea face această mișcare la o o conferință ONU la New York, în iunie, privind soluționarea conflictului dintre Israel și palestinieni, a declarat președintele Macron miercuri, 9 aprilie, scrie digi24.ro

„Trebuie să ne îndreptăm către recunoaștere și o vom face în lunile următoare”, a afirmat Macron, care a vizitat în această săptămână Egiptul, pentru televiziunea France 5.

„Scopul nostru este să prezidem această conferință cu Arabia Saudită în iunie, unde am putea finaliza această mișcare de recunoaștere reciprocă (a unui stat palestinian) de către mai multe părți”, a adăugat el.

Ce țări recunosc Palestina

În februarie 2024, şeful statului francez declara că „recunoaşterea unui stat palestinian nu este tabu pentru Franţa” şi aprecia că „datorăm acest lucru palestinienilor, ale căror aspiraţii au bătut prea mult timp pasul pe loc”, potrivit News.ro.

„Datorăm acest lucru israelienilor, care au trăit cel mai mare masacru antisemit din secolul nostru. O datorăm unei regiuni care aspiră să scape de promotorii haosului şi celor care seamănă revanşa”, declara atunci preşedintrle francez.

În total, 143 dintre cele 193 de ţări membre ale ONU recunosc Palestina.

În mai 2024, Spania, Irlanda şi Norvegia au oficializat acest demers, crescând la zece numărul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) care recunosc Palestina.

Mai înainte, Bulgaria, Ciprul, Malta, Polonia, România, Suedia şi Ungaria au recunoscut Palestina.

Și alte ţări europene au recunoscut statul palestinian, majoritatea din Europa de Est – ca Ucraina şi Balarusul – sau din Balcani – ca Albania, Serbia şi Muntenegrul.

Ministrul francez de Externe de la acea vreme Stéphane Séjourné declara atunci că nu se îndeplineau condiţiile ca o recunoaştere a Palestinei „să aibă un impact real” asupra procesului unei soluţii cu doauă state, cu Israelul.

27 de oameni au murit într-un incendiu la o clinică de psihiatrie din Osaka
Articolul anterior
Ministerul Sănătății a instituit o comisie de anchetă pentru a investiga corectitudinea administrării vaccinurilor
Articolul următor
Close menu