Patru obiective din patrimoniul cultural vor fi restaurate cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD

O clopotniță, o sinagogă și fațadele unei clădiri istorice, dar și a unei mănăstiri rupestre sunt cele patru obiective de pe ambele maluri ale râului Nistru care vor fi restaurate și conservate cu suportul programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Potrivit autorităților, bugetul estimat pentru fiecare obiectiv este de circa 72.000 de euro, iar programul contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.

Prin urmare vor fi realizate lucrări de restaurare și conservare la următoarele obiective:

  • Mănăstirea Rupestră din satul Țâpova, raionul Rezina;
  • Turnul clopotniței din satul Vadul lui Rașcov, raionul Șoldănești;
  • Ruinele Marii Sinagogi din Rașcov;
  • Fațada edificiului Băncii de economii și Trezorerie din perioada interbelică din Tighina (Bender).

Sinagoga din Rașcov va fi în cea de-a două etapă de conservare și restaurare, prima etapă fiind derulată cu succes datorită susținerii oferite de Uniunea Europeană și PNUD. De această dată lucrările se vor axa pe restaurarea Minorei din sala mare și a Aron Codeș-ului din sala mică, cu recuperarea părților originale din colecții individuale.

Restaurarea și conservarea obiectivelor din patrimoniul cultural este parte componentă a programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Anterior, cu suportul UE și PNUD au fost restaurate și conservate 12 obiective cultural-istorice de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv a două edificii de anvergură: clădirea Circului din Chișinău și Cetatea Tighina (Bender).

Vadim Krasnoselski: „în unele sectoare situația este pur și simplu catastrofală”

Peste 4 mii de angajați ai marilor întreprinderi industriale au rămas fără loc de muncă, în ianuarie „exportul” regiunii a scăzut cu 60%, iar volumul producției la începutul anului 2025 s-a redus aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, transmite IPN.

Liderul autoproclamatei republici, Vadim Krasnoselski, a declarat că în unele sectoare „situația este pur și simplu catastrofală”: construcția de mașini și prelucrarea metalelor – minus 65%, industria ușoară – scădere de 73,5%, metalurgia feroasă – reducerea indicatorilor cu 87%, industria chimică – cu 91%.

Exportul regiunii (fără a lua în calcul resursele energetice) în ianuarie 2025 este cu 37,6% mai mic decât în 2024.

Importurile au scăzut cu 24%, iar reducerea exporturilor se observă practic în toate direcțiile: producere chimică (91,3%), producție de textile (83%), metale (82,5%), îmbrăcăminte (48,8%), produse alimentare (40,1%), încălțăminte (34,15%).

Pierderile bugetului autoproclamatei republici din plățile vamale au fost cu 9 milioane de ruble mai mari decât volumul prognozat.

În februarie, în urma activității din ianuarie, veniturile la bugetul regiunii vor scădea aproximativ cu 40%.

„Iată așa o matematică post-criză avem”, a concluzionat Krasnoselski.

Reacția Marinei Tauber, după ce s-a spus că ar fi fugit din Moldova

Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta subliniază că plecările sale din țară sunt legale și susține că răspunde punctual la toate citațiile procurorilor. De asemenea, Tauber insistă că este nevinovată și că „în curând, din dosarele fabricate nu va mai rămâne nicio urmă”.

„Voi face claritate: eu sunt bine. Nu am fugit nicăieri. Este deja de-a dreptul ridicol: de fiecare dată când plec undeva, strigă: „a fugit!”, iar când mă întorc, tac mâlc. La fel ca și în alte cazuri, mă voi întoarce acasă și, ca de obicei, propagandiștii vor tăcea. Am dreptul constituțional la viața privată, la îngrijirea sănătății mele, la deplasări în scop de serviciu sau personale în afara țării. Și nu am restricții de circulație. La toate citațiile procurorilor și altor organe am fost punctuală și corectă, la toate ședințele de judecată la care eram obligată să fiu, am fost prezentă și voi fi prezentă”, a declarat Marina Tauber.„Mai mult, insist în continuare asupra nevinovăției mele, nevinovăției lui Ilan Mironovici Șor și a colegilor mei”, a adăugat deputata.

Proteste violente în Bulgaria. Susținătorii unui partid ultranaționalist au dat foc Reprezentanței UE din Sofia

Mii de susținători ai partidului ultranaționalist Renașterea (Vazrajdane) din Bulgaria au protestat față de intenția guvernului de a trece la moneda euro de la începutul anului viitor. Manifestația a devenit violentă, mai mulți oameni luând cu asalt sediul reprezentanței UE din Sofia, unde au incendiat intrarea, relatează Reuters.

Susținătorii partidului eurosceptic și rusofil au aruncat cu vopsea roșie, petarde și cocktailuri Molotov în clădirea misiunii UE la Sofia, dând foc ușii de la intrare înainte ca poliția să-i îndepărteze.

În jur de zece polițiști au fost răniți ușor, iar șase persoane au fost reținute, a anunțat poliția bulgară.

Guvernul a condamnat atacul asupra clădirii și a transmis că astfel de acțiuni „sunt inacceptabile și contravin principiilor statului de drept”.

Protestul a început în față băncii centrale bulgare, unde manifestanții au incendiat efigiile președintei Băncii Centrale Europene Christine Lagarde și ale altor oficiali. Unii purtau steaguri ale Bulgariei, Uniunii Sovietice și fostei RDG, în timp ce alții aveau pancarte pe care scria „Nu vrem euro”.

„Nu vrem ca independența financiară a Bulgariei să fie distrusă, vrem să păstrăm leva bulgărească. Suntem aici să apărăm libertatea noastră”, a declarat presei Kostadin Kostadinov, președintele partidului Vazrajdane.

Bulgaria, plan pentru aderarea la euro Noul guvern al Bulgariei, care a fost instalat luna trecută și este al șaptelea din ultimii patru ani, a reafirmat angajamentul țării de a intra în zona euro în 2026.

Premierul Rosen Jeliazkov a stabilit pentru 2025 un nivel al deficitului de 3%, deschizând astfel calea introducerii euro de la 1 ianuarie 2026. Totuși, Bulgaria trebuie să atingă această țintă înainte ca accederea sa în zona euro să fie luată în considerare, subliniază Reuters.

Bulgarii sunt împărțiți în ce privește introducerea euro, mulți fiind îngrijorați că ar putea provoca creșteri de prețuri, așa cum s-a întâmplat în Croația în 2023.

Partidul bulgar Renaștere, care a acuzat banca centrală și agenția națională de statistică că „au fabricat date” care să permită introducerea euro, a cerut o dezbatere publică largă asupra efectelor economice ale adoptării monedei europene.

Economiștii spun că Bulgaria, cea mai săracă țară a UE în care cursul levei a fost multă vreme legat de cel al euro, va atrage mai multe investiții străine, dacă adoptă moneda unică.

Mai multă carne, dar mai puține legume. Obiceiurile alimentare ale moldovenilor
Articolul anterior
Permisele de conducere moldovenești, recunoscute în Spania, începând cu 29 septembrie
Articolul următor
Close menu