Peste 21% din populația Germaniei trăia în 2023 în pragul sărăciei sau excluziunii sociale

27/04/2024

News

Puţin peste 17,7 milioane de persoane, sau 21,2% din populaţia Germaniei, trăiau în pragul sărăciei sau excluziunii sociale în 2023, practic acelaşi număr ca în urmă cu un an, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), preluate de EFE, relatează Agerpres.

În 2022, aproximativ 17,5 milioane de persoane, sau 21,1% din populaţie, se aflau în această situaţie.

Potrivit datelor de la Destatis, pe baza rezultatelor iniţiale ale Sondajului privind veniturile şi condiţiile de viaţă (EU-SILC) publicat de Eurostat, în 2023 aproximativ una din şapte persoane – 14,3% din populaţie sau aproape 12 milioane – era expusă riscului de sărăcie în Germania, faţă de 14,8% în 2022.

EU-SILC consideră că o persoană este expusă riscului de sărăcie dacă are mai puţin de 60 % din venitul mediu echivalent al întregii populaţii, care în 2023 a fost de 1 310 de euro net pe lună pentru o persoană singură din Germania şi de 2 751 euro pentru un cuplu cu doi copii cu vârsta sub 14 ani.

În 2023, 6,9% din populaţie sau 5,7 milioane de persoane din Germania – în creştere de la 6,2% în 2022 – s-au confruntat cu privaţiuni materiale şi sociale semnificative, adică condiţiile lor de viaţă au fost restricţionate semnificativ de lipsa resurselor economice.

Astfel, de exemplu, cei afectaţi nu şi-au putut permite să plătească chiria casei, ipoteca sau anumite servicii, să plătească pentru o călătorie de vacanţă de o săptămână, să înlocuiască mobilierul uzat sau să iasă să mănânce sau să bea cu prietenii sau familia o dată pe lună.

Ca şi în anul precedent, 9,8% din populaţia cu vârsta sub 65 de ani – adică 6,2 milioane de persoane – trăiau în 2023 într-o gospodărie cu o rată foarte scăzută de participare la forţa de muncă, adică rata de participare la forţa de muncă a membrilor în vârstă de muncă – între 18 şi 64 de ani – era sub 20%.

Acesta este cazul, de exemplu, dacă, într-o gospodărie cu două persoane din această grupă de vârstă, una dintre ele nu a fost angajată deloc, iar cealaltă a fost angajată doar patru din cele douăsprezece luni ale anului.

Un preot din Anenii Noi a fost oprit de la oficierea slujbelor, după acuzații de abuz în familie

Preotul Ghenadie Valuță, cleric la biserica „Sf. Dimitrie” din orașul Anenii Noi, a fost oprit de la săvârșirea slujbelor religioase, începând cu 25 noiembrie. Suspendarea a fost anunțată printr-un decret al comisiei disciplinare a Mitropoliei, pe motiv că preotul a fost găsit vinovat de comportament neadecvat și agresiuni fizice asupra membrilor familiei sale, transmite IPN.

Mitropolia îi cere lui Valuță să se pocăiască și să se împace cu familia. Între timp, nu are dreptul să poarte cruce de preot, să oficieze slujbe religioase și să ofere binecuvântare.

„Ca urmare a ședinței comune cu clerul Protopopiatului bisericilor din raionul Anenii Noi și Comisia Disciplinară a Mitropoliei, care constată vinovăția exprimată prin agresiune fizică asupra membrilor familiei, comportament manipulator, demagogie și atitudine neadecvată unui slujitor bisericesc, vă informăm că sunteți oprit de la săvârșirea celor sfinte, fără dreptul de a oferi binecuvântare și de a purta cruce preoțească, până la împăcarea cu toți membrii familiei și aducerea unei pocăințe depline, în scris, în fața ierarhului, începând cu data de 25 noiembrie”, se arată în mesajul emis de Mitropolie și adresat lui Ghenadie Valuță.

În replică, Ghenadie Valuță a declarat că a cerut anterior să fie mutat în altă localitate, dar s-a ales cu sistarea activității sale religioase. În plus, preotul consideră că deține și poate prezenta dovezi privind nevinovăția sa.

„Eu am înaintat anterior și chiar acum proaspăt niște cereri pentru a primi carte de eliberare spre a pleca în altă parte, dar în loc de eliberare am primit oprire, cu nădejde că așa se spunea că eliberarea este analizată, nu este respinsă. Eu nu pot să judec Mitropolitul, nu avem drept să îi judecăm, dar am avut suficiente argumente de lux, ca să demonstrez nevinovăția apărută din senin și orchestrată, nu au fost luate în seamă, cât am spus și probe de la poliție, și din judecată, și diferite dovezi privind nevinovăția”, a declarat Ghenadie Valuță.Ghenadie Valuță a fost înlocuit de protoiereul Eugen Margarint la biserica din Anenii Noi.

16 cetățeni străini au primit refuz de intrare în R. Moldova

În ultimele 24 de ore, pe sensul de intrare în Republica Moldova s-a aplicat refuzul de autorizare a trecerii frontierei de stat pentru 16 de persoane străine, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 37 543 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 18 799 traversări persoane.

Mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 22 789, iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 14 754.

Cea mai „activă” frontieră a fost cu România – 16 654 traversări, la granița moldo – ucraineană fiind semnalate 12 027 treceri și alte 8 862 traversări – frontiera aeriană.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 8 862 traversări persoane;
PTF Leușeni – 5 982 traversări persoane;
PTF Sculeni – 4 483 traversări persoane;
PTF Otaci – 3 505 traversări persoane;
PTF comun Palanca – 2 984 traversări persoane.

Cu referință la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 10 893 treceri, dintre care 5 550 pe sensul de intrare în R. Moldova. Totodată, numărul de 1 287 au constituit trecerile minorilor ucraineni.

O mie de familii din Republica Moldova au beneficiat de programul „Prima Casă Plus”

1000 de familii au locuințe noi, prin Programul Guvernului „Prima Casă Plus”. Beneficiarii programului au, în medie, 35 de ani, iar locuințele procurate au avut prețuri cuprinse între 400 de mii și 2,5 milioane de lei, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În doar trei luni de la lansare, valoarea totală a creditelor accesate prin intermediul programului a ajuns la 1,2 miliarde de lei, în timp ce statul, prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, a garantat împrumuturi în valoare de 720 de milioane de lei.

Programul a atras mai mult mediul urban, unde 90% dintre beneficiari și-au ales locuințe. 10% au optat pentru zone rurale, sprijinind astfel dezvoltarea acestora. De asemenea, 90% din locuințe sunt apartamente, iar 10% case.

„Locuința proprie oferă un sentiment de siguranță și apartenență, iar ratele accesibile permit familiilor să direcționeze resursele economisite către educație, sănătate sau alte nevoi esențiale, contribuind la o calitate mai bună a vieții. De asemenea, prin garanțiile de stat oferite de Guvernul Republicii Moldova, procesul de finanțare a devenit mai accesibil, iar cetățenii noștri pot construi un viitor stabil Acasă,” a declarat Vadim Codreanu, directorul ODA.

Lansat oficial în luna august 2024, „Prima Casă Plus” face parte dintr-o inițiativă guvernamentală extinsă care vizează facilitarea accesului la finanțare pentru locuințe. Programul reprezintă o piatră de temelie pentru dezvoltarea pieței imobiliare sustenabile și pentru consolidarea unei societăți bazate pe stabilitate și progres.

Pentru mai multe detalii despre „Prima Casă Plus” și condițiile de aplicare, vă rugăm să accesați pagina oficială: https://www.oda.md/ro/acces-la-finantare/prima-casa-plus