Peste 21% din populația Germaniei trăia în 2023 în pragul sărăciei sau excluziunii sociale

27/04/2024

News

Puţin peste 17,7 milioane de persoane, sau 21,2% din populaţia Germaniei, trăiau în pragul sărăciei sau excluziunii sociale în 2023, practic acelaşi număr ca în urmă cu un an, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), preluate de EFE, relatează Agerpres.

În 2022, aproximativ 17,5 milioane de persoane, sau 21,1% din populaţie, se aflau în această situaţie.

Potrivit datelor de la Destatis, pe baza rezultatelor iniţiale ale Sondajului privind veniturile şi condiţiile de viaţă (EU-SILC) publicat de Eurostat, în 2023 aproximativ una din şapte persoane – 14,3% din populaţie sau aproape 12 milioane – era expusă riscului de sărăcie în Germania, faţă de 14,8% în 2022.

EU-SILC consideră că o persoană este expusă riscului de sărăcie dacă are mai puţin de 60 % din venitul mediu echivalent al întregii populaţii, care în 2023 a fost de 1 310 de euro net pe lună pentru o persoană singură din Germania şi de 2 751 euro pentru un cuplu cu doi copii cu vârsta sub 14 ani.

În 2023, 6,9% din populaţie sau 5,7 milioane de persoane din Germania – în creştere de la 6,2% în 2022 – s-au confruntat cu privaţiuni materiale şi sociale semnificative, adică condiţiile lor de viaţă au fost restricţionate semnificativ de lipsa resurselor economice.

Astfel, de exemplu, cei afectaţi nu şi-au putut permite să plătească chiria casei, ipoteca sau anumite servicii, să plătească pentru o călătorie de vacanţă de o săptămână, să înlocuiască mobilierul uzat sau să iasă să mănânce sau să bea cu prietenii sau familia o dată pe lună.

Ca şi în anul precedent, 9,8% din populaţia cu vârsta sub 65 de ani – adică 6,2 milioane de persoane – trăiau în 2023 într-o gospodărie cu o rată foarte scăzută de participare la forţa de muncă, adică rata de participare la forţa de muncă a membrilor în vârstă de muncă – între 18 şi 64 de ani – era sub 20%.

Acesta este cazul, de exemplu, dacă, într-o gospodărie cu două persoane din această grupă de vârstă, una dintre ele nu a fost angajată deloc, iar cealaltă a fost angajată doar patru din cele douăsprezece luni ale anului.

Prima reacție a Nataliei Barbu după Eurovision: „Nu e despre voce! Este foarte politic”

Natalia Barbu a suferit înfrângere ieri seara la cel mai important concurs de voci, Eurovision Song Contest 2024, așa că Moldova nu a reușit să se califice de această dată în marea finală. Artista a oferit prima reacție, după ce a aflat rezultatul televotului, declarând că e un concurs politizat, scrie cancan moldova.

„Încă o dată ne convingem ce concurs e. Nu este vorba despre voce. Este foarte politic și nu contează pentru că piesa mea e despre lumină, e despre frumos și eu sunt convinsă că m-am conectat cu foarte multă lume, doar că acest concurs probabil că nu e doar despre asta. Sunt convinsă că m-a votat foarte multă lume și trebuia să trec în finală. . .Bineînțeles că sunt momente când o țară ca a noastră are șanse să urce chiar foarte sus, dar asta așa uneori, ca să nu ne răsfețe prea mult. . .Eu mulțumesc lui Dumnezeu pentru această experiență în sine. A fost frumos și eu cred că dacă am ajuns aici, în acest concurs, nu am ajuns degeaba, pentru că de acum încolo începe o etapă nouă și frumoasă în cariera și în viața mea”.

Interpreta noastră a urcat pe scenă sub numărul 11, cu piesa „In The Middle”. Vedeți mai jos prestația.

Maia Sandu excplică ce va fi dacă moldovenii vor vota împotriva aderării la UE

În cadrul unui interviu acordat cunoscutului jurnalist Iurii Dudi, președintele Republicii Moldova a spus că visul său este ca Republica Moldova să devină cât mai curând membră a Uniunii Europene.

„Visul meu este ca Moldova să adere la UE, atunci voi dormi liniștită”, a spus șefa statului în cadrul interviului unui interviu pentru jurnalistul rus Iurie Dudi, transmite Știri.md.

Fiind întrebată ce se va întâmpla dacă oamenii vor vota împotriva aderării la Uniunea Europeană, Maia Sandu a menționat că, potrivit sondajelor, moldovenii susțin aderarea țării noastre la UE și, practic, acest lucru nu este posibil.

„Alegerea este a poporului. Dacă oamenii vor vota împotriva aderării, acesta lucru va însemna că procesul va stopa puțin și nu se va mișca precum se mișcă în prezent. (…) Eu consider că nu se va încheia aici, pentru că oamenii vor înțelege până la urmă că un alt drum pentru țara noastră nu este, ca noi să ne simțim în siguranță, ca să facem mult mai mult pentru țara noastră decât am făcut în ultimii 30 de ani. (…) Noi am văzut cum s-au dezvoltat țările care au devenit membre ale UE în ultimii 20 de ani. Este o diferență enormă”, a mai spus Maia Sandu.

În cadrul unui interviu pentru Iurie Dudi, un jurnalist din Rusia, președintele Maia Sandu a vorbit despre munca sa și funcția pe care o deține.

Șefa statului a recunoscut când a plâns ultima dată, dar și care este visul său în prezent. Totodată, Maia Sandu a vorbit despre corupția din Moldova, despre democrație, dar și despre războiului din Ucraina.

Reamintim că alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, inițiate de președinta statului, Maia Sandu, vor fi organizate în aceeași zi – pe 20 octombrie.

Guvernul va compensa integralajustarea tarifului de distribuire a ziarelor

Publicațiile periodice scrise din Republica Moldova, eligibile în procedura de distribuire a sprijinului de stat în baza criteriilor de etică și deontologie, vor fi subvenționate din bani publici. Cabinetul de miniștri a aprobat Mecanismul de finanţare a distribuirii publicaţiilor periodice din țara noastră pentru anul 2024.

Astfel, prin intermediul acestui mecanism, se stabilește un cadru normativ transparent care asigură alocarea fondurilor pentru a compensa integral tariful de distribuire a ziarelor naționale și regionale, în limitele mijloacelor financiare prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2024.

Hotărârea a fost adoptată ca urmare a solicitărilor parvenite din partea mai multor manageri de redacții, după ajustarea, la sfârșitul anului trecut, la tarife de piață a distribuirii publicațiilor periodice și după luarea în considerare a 3 vulnerabilități, între care impactul asupra cititorilor și redacțiilor, care deja înregistrează constrângeri operaționale și de logistică dictate de costurile înalte la hârtie, servicii tipografice și resurse umane.Subvențiile vor fi oferite din bugetul de stat și vor putea fi solicitate de publicațiile naționale, regionale sau locale care vor întruni cumulativ o serie de condiții, printre acestea fiind: producerea conținutului local de interes public în proporție de cel puțin 75%, asigurarea transparenței proprietății, a redacției și a tirajului, realizată prin indicarea proprietarului/editorului, numelui redactorului-șef și numelui reporterilor, semnarea și respectarea Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, neangajarea politică a redacțiilor, promovarea democrației, a drepturilor omului, a luptei împotriva corupției și împotriva dezinformării. Respectarea acestor criterii va fi monitorizată periodic de către experți media. Astfel, Guvernul, în cooperare cu organizațiile de autoreglementare în domeniul media, contribuie la susținerea și promovarea presei scrise autohtone, sprijină activitatea redacțiilor și contribuie la menținerea unor prețuri accesibile pentru cetățeni la sursele de informare de interes public din țara noastră.Costurile aferente implementării proiectului presupun cheltuieli legate de distribuirea edițiilor publicațiilor periodice prin intermediul abonamentelor poștale și sunt estimate la circa 11 milioane de lei din bugetul prevăzut pentru Ministerul Culturii.