Pictorița română Mirela Iordache și-a expus lucrările la Chișinău

10/12/2022

News

O expoziție personală de pictură cu genericul ”Aterniger (”Negru întreg”)” a artistei plastice Mirela Iordache din România a fost vernisată astăzi la Muzeul Național de Artă al Moldovei, informează Moldpres.

Solicitată de agenție, Mirela Iordache a menționat că expoziția cuprinde 14 lucrări. ”Totul pornește de la o lucrare mai mare. Acesta e nucleul de la care am pornit celelalte lucrări, in jurul căreia gravitează toată expoziția. Negrul nu are nuanțe, este absolut. Unul singur. Fără sfârșit, precum infinitul însuși. Negru este umbra care ne urmărește implacabil, oricât am încerca să o lăsăm în urmă”, a precizat Mirela Iordache.

Potrivit directorului instituției, Tudor Zbârnea, expoziția în cauză este un proiect gândit special pentru acest spațiu. ”Autoarea este preocupată de negru. Vine cu o incursiune de culoare. Este o expoziție ca un tot întreg”, a subliniat Tudor Zbârnea.

În context, istoricul de artă din Bistrița, Vasile Duda, a specificat că expoziția ”Aterniger” susținută de Mirela Iordache s-a născut din revelația unei experiențe urbane. Urmând umbrele vegetației pe asfalt, artista și-a ghidat privirea dincolo de pereții obișnuinței și a reușit să vadă peste aparențele vizuale ale culorii și nonculorii.

Mirela Iordache s-a născut în anul 1978 și trăiește în București. Este licențiată a Universității din București în 2002, secția [Arte Plastice / Patrimoniu Cultural – Restaurare], și deține un Masterat în Pictură acordat de UNARTE – Universitatea Națională de Arte București în 2014. De-a lungul a aproape 20 ani de carieră a expus în peste 90 de expoziții personale, de grup și colective în România, Franța, Germania, Belgia și Japonia. Cunoscută pentru lucrările sale experimental-abstracte, Mirela Iordache este un artist foarte versatil, acoperind o gamă largă de stiluri și tehnici, de la fotorealism și neoexpresionism până la abstract, de la pictură, linogravură și pointe sèche până la fotografie, colaj, asamblaj și land-art. Lucrările realizate în ultimii ani se situează la confluența stilistică dintre expresionismul abstract, gestualism și abstractul liric.

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul țării, Dorin Recean, care s-a întâlnit cu jucătorii naționalei de fotbal la Centrul de Pregătire de la Vadul lui Vodă, scrie tvrmoldova.md.

DORIN RECEAN, prim-ministru, Republica Moldova: „În cinci ani, vom avea un stadion de categoria patru UEFA, cu o capacitate de 20-25 mii de spectatori. Realist vorbind, din punct de vedere tehnic, toate etapele pe care trebuie să le realizăm, în cinci ani vom avea stadionul conform standardelor UEFA.”Totuși, Dorin Recean nu a oferit alte detalii, iar pe rețelele sociale a notat că săptămâna viitoare, Dan Perciun, ministrul Educației, și Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, vor prezenta mai multe informații despre acest proiect.Acum, naționala de fotbal a Republicii Moldova își desfășoară meciurile de acasă pe stadionul „Zimbru” din Chișinău, pe care Federația îl administrează din 2016. Contractul de chirie ar urma să expire peste doi ani.Arena „Zimbru”, cu o capacitate de aproximativ zece mii de spectatori, va fi gadza și următoarelor două partide ale „tricolorilor”. Pe 8 și 11 iunie, echipa pregătită de Serghei Cleșcenco va juca cu Cipru și Ucraina. Ambele dueluri sunt amicale și reprezintă o etapă de pregătire înainte de campania din Liga Națiunilor.Reprezentativa Republicii Moldova se află în ultima divizie valorică a turneului continental, alături de Malta și Andorra. Pentru a promova în eșalonul următor, „tricolorii” trebuie să ocupe fotoliul de lider sau să se claseze pe treapta secundă, dar într-un astfel de scenariu va trebui să treacă de partida de baraj cu una dintre ultimele echipe din a treia divizie.

Moldova, în statistica penitenciarelor din Europa

Republica Moldova face parte din grupul de țări cu cea mai mare rată de încarcerare la 100.000 de locuitori – 242 (conform datelor din 31 ianuarie 2023).

Cele mai multe persoane în detenție sunt în Turcia (408), Georgia (256) și Azerbaidjan (244), după care vine și Republica Moldova, citează IPN un comunicat al Consiliului Europei întocmit în baza Anuarului statisticii populației din penitenciare.

Fără a ține cont de țările cu o populație mai mică de 500.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare s-au înregistrat în:

Finlanda (52),
Țările de Jos (52),
Norvegia (55),
Germania (69),
Slovenia (68),
Danemarca (71),
Elveția (73),
Armenia (79),
Suedia (80),
Irlanda (85).

Republica Moldova este cap de listă în statistica țărilor cu o populație mai mare de 500.000 de locuitori, unde rata încarcerării a crescut cel mai mult: +52,1% față de anul trecut. Moldova e urmată de:

Macedonia de Nord (+25,5%),
Cipru (+24,8%),
Turcia (+15%),
Azerbaidjan (+12,5%),
Irlanda (+11,7%),
Muntenegru (+11,3%),
Armenia (+10,6%),
Croația (+10,4%),
Ungaria (+8,7%),
Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+8,3%),
Georgia (+8,2%),
Bulgaria (+8,1%),
Austria (+6,8%),
Italia (+5,7%),
Suedia (5,1%).

Doar administrațiile penitenciare din Lituania, Estonia și Grecia au raportat o scădere a ratelor de încarcerare (-8,9%), (-8,8%) și, respectiv, (-5,2%).

Cât privește vârsta medie a deținuților, Moldova face parte din țările cu deținuți relativ tineri (35 de ani), alături de Bulgaria (33), Suedia (34), Danemarca (35), Macedonia de Nord (35) și Franța (35).

Numai 1,5% dintre aceștia sunt cetățeni ai altor state, în timp ce per total, în Europa, la 31 ianuarie 2023, 27% din populația penitenciarelor era străină.

Companiile japoneze, invitate să investească în Moldova

Valorificarea oportunităților economice și investiționale, ultimele evoluții din regiune și consolidarea relațiilor apropiate cu Japonia au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu viceministrul pentru Afaceri Internaționale în cadrul Ministerului Finanțelor din Japonia, Masato Kanda, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, în perioada 5-6 iunie.

Șeful Executivului a apreciat susținerea consecventă pe care Japonia o acordă țării noastre de-a lungul anilor, ceea ce ajută Republica Moldova să realizeze obiectivele de creștere a calității vieții oamenilor. În acest sens, premierul a accentuat cooperarea în domeniul agricol, cel al sănătății, dar și alte sectoare cheie pentru modernizarea țării. În același timp, premierul Dorin Recean s-a referit la importanța valorificării potențialului de cooperare economică dintre cele două state, reiterând interesul țării noastre pentru atragerea de noi investiții nipone în sectorul IT și industria creativă, industria auto, energia regenerabilă, producerea și prelucrarea produselor agricole, medicină și electronică. „Guvernul construiește infrastructura și condițiile necesare pentru antreprenorii care vin să investească în Republica Moldova. Suntem o țară sigură pentru dezvoltarea unor afaceri prospere, oferim acces la piața Uniunii Europene și muncim pentru a face activitatea de afaceri cât mai simplă și profitabilă”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Oficialii s-au mai referit la cooperarea în domeniul turismului și la succesele înregistrate în domeniul comercial. În anul 2023, volumul comerțului bilateral moldo-nipon a crescut, iar exporturile de produse moldovenești pe piața japoneză s-au majorat cu 27%. Printre mărfurile exportate se regăsesc articolele textile, vinurile, iar din cele importate fac parte autoturismele pentru transportul persoanelor, echipamentul agricol și medical.

Potrivit premierului Dorin Recean, participarea Republicii Moldova la Expo Osaka 2025 va impulsiona promovarea produselor „Made in Moldova” pe piața japoneză și va face mai cunoscute oportunitățile de afaceri din Moldova pentru mediul de afaceri nipon.