Pilotul rus care a bombardat civili în Siria și Ucraina va fi judecat pentru crime de război

Procuratura ucraineană a anunțat că există suficiente probe pentru a avea „suspiciunea rezonabilă” că pilotul rus de avion Alexander Krasnoiarțev, capturat pe 5 martie, a comis crime de război – motiv pentru care va fi judecat. Avionul lui Krasnoiarțev, un Suhoi-34, a fost doborât pe 5 martie la Cernihiv, în nordul Kievului, în timp ce bombarda obiective civile, scrie Ziaristii.com, conform expresmedia.ro.

Alexander Krasnoiarțev (36 de ani) este unul dintre oamenii de bază ai armatei lui Putin în aplicarea tacticilor brutale, de crime împotriva umanității. La bordul Suhoi-ului său a bombardat orașele Siriei în 2015-2016, țintind de asemenea cartierele de locuințe. Numărul oamenilor uciși de bombele lansate de Krasnoiarțev în Siria va rămâne, cel mai probabil, necunoscut, dar faptele sale se cunoșteau. Putin l-a decorat și apreciat pentru asta.

La începutul războiului din Ucraina, pilotul a fost trimis să facă același lucru.

Site-ul mil.in.ua (Milirarnîi) citează Biroul Procuraturii din Ucraina: „Se raportează că Krasnoiarțev Alexander Vasilievici, născut la 21 iunie 1986, în Orenburg, RSFSR (Republica Federală Rusia – n. red.), care locuiește la adresa: Rusia, Celiabinsk, Str. A 40-a aniversare a Victoriei, clădirea З1V, apartamentul 16V, cetățean al Federației Ruse, este suspectat de săvârșirea unei infracțiuni prevăzute în partea 2 a Art. 438 din Codul penal al Ucrainei, și anume încălcarea legilor și obiceiurilor de război prevăzute de tratatele internaționale, la care a consimțit și Rada Supremă a Ucrainei (Parlamentul – n. red.). De asemenea, fapta este combinată cu acuzația de omor intenționat”.

După ce a fost doborât, Krasnoiarțev a ucis un localnic care-l atacase cu furca

Pe 5 martie, în timp ce bombarda civilii din Cernihiv, avionul Su-34 pilotat de Krasnoiarțev a fost doborât de forțele armate ucrainene. După ce aparatul s-a prăbușit, în zonă au fost descoperite și trei bombe FAB-500 de proveniență rusească, neexplodate, care aparținuseră avionului.În aceeași zi a fost doborât în zonă un alt Su-34, al cărui pilot, Konstantin Krivolapov, a fost ucis.

Krasnoiarțev a reușit să se ejecteze însă din avionul în flăcări. Pilotul rus a coborât cu parașuta în curtea unei case din Cernihiv și a încercat să se ascundă de soldații ucraineni care-l căutau. A fost însă depistat de un localnic pe nume Vitali Serhienko, pe care rusul l-a împușcat mortal cu pistolul Makarov din dotare.

În urmă cu câteva zile, într-un interviu pe care i l-a luat un blogger ucrainean, pilotul rus Krasnoiarțev a relatat că l-a ucis pe localnic pentru că acesta, după ce l-a descoperit, l-a atacat cu o furcă.

Ulterior, soldații ucraineni l-au capturat pe pilot, care acum ar putea fi condamnat la închisoare pe viață pentru crimele sale de război.

Atacurile asupra civililor – parte a noii doctrine militare dezvoltate de Rusia după venirea lui Putin la putere, în 1999

Rusia a dezvoltat, în timpul domniei lui Putin (din 1999 încoace), o doctrină criminală pe care acum o aplică pentru a treia oară în 22 de ani: războiul împotriva populației civile, prin care se urmărește zdrobirea și alungarea popoarelor atacate. Tactica a fost aplicată întâi în 2000, în Cecenia, unde trupele rusești au fost acuzate pentru prima oară de genocid, cu atacarea nediscriminatorie a combatanților și civililor deopotrivă. S-au înregistrat masacre și represalii pe criterii etnice în numeroase localități din Cecenia. De asemenea, Rusia a reactivat strategia lui Stalin, deportând un mare număr de ceceni.

A doua oară, atacarea deliberată a civililor s-a produs în războiul civil din Siria. În perioada 2015-2016, armata rusă trimisă de Putin să-l salveze pe dictatorul Bashar al-Assad a perfecționat tactica, bombardând sistematic cartierele civile și mai ales facilitățile care fac posibilă viața în orașe: spitale, maternități, școli, creșe, centrale electrice, centre de epurare a apei și rețelele de conducte și canalizare etc. Așa s-a obținut dezastrul umanitar de proporții care a dus la fuga a milioane de locuitori din țară și la criza refugiaților din 2015.

Scenariul se repetă acum în Ucraina. În doar două luni de război, Rusia a bombardat deja 300 de spitale, din care 20 au fost distruse complet. Se practică și atacurile de teroare și intimidare cu aviația și cu rachetele asupra orașelor din întreaga țară. La sol, trupele rusești au comis masacre înspăimântătoare și violuri în masă, caracterizate ca „armă de război”, după modelul Armatei Roșii în 1945, în Germania.

Ala Nemerenco: Aderarea la UE înseamnă eficiență și modernizare

Ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Ala Nemerenco, a declarat în cadrul unui interviu că aderarea la UE înseamnă pentru sistemul de sănătate al țării noastre standarde înalte de calitate, eficiență și modernizare.

Fiind întrebată cât de departe sau cât de aproape de standardele UE este Republica Moldova în domeniul medical, Ala Nemerenco, a răspuns că normele europene pentru produsele și serviciile medicale se concentrează pe protejarea și îmbunătățirea sănătății populației, accesul la asistență medicală de înaltă calitate, precum și atenuarea surselor de pericol pentru sănătatea umană, transmite moldpres.md. 

„În ultimul Raport privind extinderea, publicat de Comisia Europeană în noiembrie 2023, nivelul de transpunere a legislației UE aferent Capitolului Sănătate și protecția consumatorului (Capitolul 28) a fost apreciat cu nivelul doi din cele cinci (de la inițial la avansat) stabilite pentru gradul de aliniere la legislația UE”, susține ministrul Sănătății. 

Potrivit acesteia, normele și standardele implementate în unele domenii, precum transfuzia de sânge și transplantul de organe, reglementări în domeniul controlului tutunului, programele de formare în medicină sunt în mare măsură ajustate la cerințele europene.

„Legislația națională în domeniul medicamentelor și dispozitivelor medicale include mai multe aspecte ce corespund normelor europene, însă necesită un șir de ajustări pentru a atinge standardele UE prin care se garantează siguranța și eficacitatea acestora. Totodată, există unele domenii care nu fac obiectul reglementărilor naționale și necesită inițierea transpunerii, precum este reglementarea drepturilor pacienților de a primi îngrijiri medicale în alte țări ale UE și procedurile de rambursare pentru aceste servicii”, a spus Ala Nemerenco. 

De asemenea, oficialul declară că acțiunile stabilite pentru Ministerul Sănătății în Planul Național de Aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană vin să asigure armonizarea deplină a sistemului juridic și instituțional național cu legislația și structura instituțională UE. 

Totodată, în cadrul interviului, Ala Nemerenco a fost întrebată despre referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care va avea loc în această toamnă, dar și cum va arăta sistemul medical autohton dacă statul nostru va adera la Uniunea Europeană. 

„Aderarea la Uniunea Europeană pentru sistemul de sănătate al Republicii Moldova înseamnă standarde înalte de calitate, eficiență și modernizare. Câteva dintre principalele beneficii ale aderării la UE sunt standarde ridicate de calitate. Astfel, Uniunea Europeană are reguli stricte și standarde ridicate în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și siguranța pacienților. Prin aderarea la UE, sistemul de sănătate al Republicii Moldova va trebui să se alinieze acestor standarde, ceea ce va duce la o îmbunătățire semnificativă a calității îngrijirilor medicale oferite populației”, susține Ala Nemerenco. 

De asemenea, un alt beneficiu este accesul la finanțare și resurse europene. În calitate de membru al UE, țara noastră va putea accesa mai rapid fonduri europene importante destinate construcției, renovării și dotării spitalelor.

Totodată, un alt beneficiu, potrivit Alei Nemerenco, ar fi dezvoltarea resurselor umane, colaborare și schimb de experiență. 

„UE oferă programe de formare, specializare și dezvoltare profesională pentru personalul medical, îmbunătățind competențele și calitatea serviciilor oferite. Aderarea la UE va facilita colaborarea cu alte state membre și schimbul de cunoștințe și bune practici în domeniul sănătății. Republica Moldova va beneficia de experiența și expertiza altor țări europene în implementarea politicilor de sănătate”, a afirmat ministrul Sănătății. 

În acest sens, ministrul încurajează toți cetățenii să participe la referendumul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și să contribuie astfel la construirea unui viitor mai prosper și mai sigur pentru toți. 

„Alegem să fim parte a comunității europene, cu standarde înalte în sănătate, educație și dezvoltare socio-economică. Să fim vocea schimbării și să votăm pentru un parcurs european al Republicii Moldova”, a spus aceasta. 

Peste 6.000 de ucraineni au fost evacuați din regiunea Harkov în ultimele trei zile

Forțele armate rusești își concentrează toate eforturile militare pe cucerirea orașului Vovceansk, care se află în nord-estul Harkovului. 1.600 de ucraineni au fost evacuați doar din acest oraș, ieri, și 6.000 de persoane, în total, din regiunea Harkov, de la începutul noii ofensive militare rusești.

Între timp, preşedintele Putin a propus un nou ministru al apărării, pe Andrei Belousov, numindu-l pe Serghei Şoigu secretar în Consiliul de Securitate a Ţării.

Situaţia pare să fie extrem de dificilă în oraşul Vovceansk, mai ales că ucrainenii nu au fortificaţii adecvate aici, iar ruşii au încercuit oraşul. Este vorba despre un avans de 2,5 km al ruşilor pe direcţia Vovceansk, unde Moscova a  dislocat cel puţin patru batalioane motorizate din cadrul Districtului Militar Leninngrad.

Şi Statul Major al Apărării din Ucraina a anunţat, noaptea trecută, că situaţia este dificilă în Vovceansk şi pe direcţiile Plina-Likianţi, Plina-Hliboke, Plina-Oliinikove şi Murom-Buruvatka. Kievul a anunţat şi că dislocarea de rezerve militare pentru a stabiliza situaţia în zonă continuă.

sursa

Regele Charles, dezvăluiri cu privire la un efect secundar al tratamentului chimioterapeutic pentru cancer

Regele Charles a oferit luni o perspectivă personală asupra luptei sale cu cancerul.  Monarhul a dezvăluit că și-a pierdut simțul gustului, potrivit The Independent. Mărturisirea i-a făcut-o unui veteran al armatei britanice.

În timpul vizitei efectuate luni după-amiază la Muzeul aviatic al armatei din Middle Wallop, Hampshire, regele, în vârstă de 75 de ani, a stat de vorbă cu Aaron Mapplebeck, veteran al armatei britanice și supraviețuitor al cancerului.

Cei doi au discutat despre efectele secundare ale tratamentului.

Când veteranul i-a mărturisit monarhului că și-a pierdut simțul gustului în timpul chimioterapiei pe care a urmat-o anul trecut, Regele Charles a spus că acest lucru i s-a întâmplat și lui.

I-a predat Prințului William comanda fostului regiment al Prințului Harry

Monarhul a venit cu elicopterul la ceremonia specială la care a participat și Prințul William, în cadrul căreia a predat oficial comanda fostului regiment al Prințului Harry.

Prințul Harry și Regele Charles nu s-au văzut în timpul scurtei vizite a ducelui la Londra.

sursa

Trimiterea avioanelor rusești spre Tiraspol este practic imposibilă. Sistemul antiaerian S-300, oferit de Slovacia, stă de strajă în sudul Ucrainei
Articolul anterior
#stilunic Rodica Ciorănică:”În facultate eram foarte stilată cu rochiile mamei. Așa am înțeles că nimic nu este imposibil”!
Articolul următor