Planeta noastră se află în pragul trecerii mai multor puncte de cotitură, care odată trecute, vor produce o serie de schimbări ecologice în întreaga lume, scrie Adevarul, potrivit Science Alert.
FOTO: Shutterstock
Valurile de căldură extremă, secetele, inundațiile și furtunile devin tot mai frecvente și mai intense. Energia captată de atmosfera Pământului și de oceane devine ca o băutură carbogazoasă sub presiune.
Acum, un nou studiu care simulează viitorul Pământului până în 2100 arată cât de mult ar putea modifica climatul la nivel local schimbările esențiale ale temperaturii și precipitațiilor, atât de mult încât ar trebui să redesenăm hărțile concepute pentru prima dată în anii 1880.
„Până la sfârșitul secolului, se preconizează că între 38% și 40% din suprafața globală a Pământului se va afla într-o zonă climatică diferită de cea de astăzi”, scrie echipa de cercetători, condusă de autorul principal Paul Dirmeyer, climatolog la Universitatea George Mason din Virginia.
În funcție de modelele climatice pe care cercetătorii le-au folosit pentru a genera proiecțiile viitoarelor schimbări globale, aceste estimări ar putea crește și mai mult, astfel încât aproape 50% din suprafața terestră a Pământului ar putea fi împinsă într-o zonă climatică necunoscută. Schimbările au devenit mai pronunțate cu cea mai recentă generație de modele climatice, care sunt mai sensibile la schimbările climatice și prevăd rate mai mari de încălzire globală.
Pentru a cartografia schimbările preconizate, Dirmeyer a revenit la hărțile Köppen-Geiger, un sistem utilizat pentru a clasifica lumea în cinci zone climatice pe baza temperaturii, a precipitațiilor și a anotimpurilor.
Dezvoltate de un climatolog germano-rus pe nume Wladimir Köppen în 1884, hărțile de clasificare climatică Köppen-Geiger au fost actualizate de numeroase ori de atunci și sunt utilizate pe scară largă pentru a modela distribuția și creșterea speciilor.
Schimbările zonelor climatice pe care Dirmeyer și colegii săi le-au proiectat nu reprezintă decât un spectru de posibilități, deoarece simularea fizicii unor variabile climatice, cum ar fi precipitațiile, este mai greu de realizat decât în cazul altora, cum ar fi temperatura.
Ceea ce este clar, totuși, este că, dacă nu acționăm curând pentru a reduce emisiile, ratele de încălzire globală vor continua să se accelereze pe măsură ce trec deceniile, „sugerând că speciile vulnerabile și practicile agricole ar putea avea mai puțin timp să se adapteze la schimbările climatice, decât au fost proiectate anterior”, avertizează cercetătorii.
Pe baza analizei lor, ei se așteaptă ca, până în 2100, climatele tropicale să se extindă, de la 23 la 25% din suprafața terestră a Pământului. De asemenea, se preconizează că o mai mare parte din suprafața terestră a Pământului va deveni aridă, până la aproximativ 34% de la 31% în prezent. Alte studii arată că aceste tipuri de schimbări ar putea zdruncina sistemele de producție alimentară și ar putea împinge bolile transmise de țânțari în noi zone.
Conform studiului, cele mai mari schimbări către noi climate sunt așteptate în zonele cu climă rece din Europa și America de Nord. Până la 89% din Europa și aproape 66% din America de Nord ar putea trece într-o climă diferită.
Oamenii care trăiesc în alte regiuni, cum ar fi Africa, vor simți în continuare efectele schimbărilor climatice – doar că în limitele zonei lor climatice actuale și sub forma unor fenomene meteorologice extreme.
De departe, cea mai dramatică schimbare va avea loc în zona polară, care acoperea aproape 8% din suprafața planetei noastre între 1901 și 1930 și care s-a redus deja la 6,5% în urma încălzirii globale de puțin sub 1,2°C pe care a cunoscut-o Pământul până acum. Acesta este unul dintre cele mai stridente rezultate ale studiului, care surprinde cât de mult s-a schimbat deja planeta noastră.
Acest rezultat se bazează pe estimările anterioare, realizate în 2015, folosind modelele climatice disponibile la momentul respectiv, care au constatat că, până în 2010, aproximativ 5,7% din suprafața totală a Pământului a trecut la tipuri de climă mai calde și mai uscate, comparativ cu 1950.
Din nou, acest lucru arată cât de rapid se schimbă planeta noastră, dar nu este prea târziu pentru a o salva.