Planul ambițios al Guvernului pentru următorii an: Automobile electrice și construcția de noi centrale electrice

Republica Moldova își propune, pentru următorii ani, să asigure independența energetică a țării și aprovizionarea cetățenilor cu energie accesibilă – atât ca sursă, cât și preț – până în 2050, anunță Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Surse: Remanieri în Guvernul Gavrilița sau demisia în corpore

Obiectivul este fixat în conceptul Strategiei Energetice a Republicii Moldova până în anul 2050 – un document de politici în care este redată viziunea Guvernului și care stabilește prioritățile în sectorul energiei către mijlocul secolului, ținând cont de provocările actuale globale și din regiune, transmite Mold-street.com.

Mix energetic cu hidrogen și energie nucleară la scară mică

„Avem un scop clar: crearea unui sector energetic competitiv și durabil. Moldova are nevoie de un plan pentru a face din energie o sursă de dezvoltare economică și nu o povară la buzunarul cetățeanului și a mediului de afaceri”, a declarat vicepremierul Andrei Spînu.

Potrivit ministrului Infrastructurii, creșterea economică a țării nu poate fi atinsă dacă aprovizionarea cu resurse energetice este supusă unor întreruperi permanente și dacă prețurile energiei sunt instabile și inaccesibile. În continuare, pentru consolidarea securității sale energetice, Republica Moldova va trebui să folosească oportunitățile pe care le-au adus:

  • construcția gazoductului Iași-Chișinău, care a interconectat sistemul de transport al gazelor naturale cu cel din România;
  • recenta sincronizare cu sistemul electroenergetic continental european (ENTSO-E); și
  • acordarea statutului de candidat la UE, care creează noi premise și oportunități pentru dezvoltarea sectorului energetic.

Referitor la Conceptul Strategiei Energetice a Republicii Moldova 2050, secretarul de stat, Constantin Borosan, a explicat că documentul va avea la bază cinci obiective strategice:

  • sporirea securității energetice;
  • dezvoltarea unor piețe energetice competitive și integrarea regională;
  • promovarea eficienței energetice;
  • dezvoltarea energiei regenerabile durabile;
  • protecția consumatorilor.

„Conform strategiei, urmează să construim noi centrale electrice pe teritoriile aflate sub control deplin. Va fi reconsiderat mixul energetic și promovată utilizarea surselor de energie regenerabilă. Va fi promovată integrarea deplină – tehnică, de infrastructură și de piață – în rețeaua europeană. Pentru asta vor trebui dezvoltate servicii de echilibrare și auxiliare. Pe termen lung, este recomandată includerea în mixul energetic a hidrogenului și a energiei nucleare la scară mică”, a spus secretarul de stat.

La fel, Constantin Borosan a subliniat că principiul de bază al strategiei, aplicat și la nivelul Uniunii Europene, este eficiența energetică, el enumerând mai multe măsuri luate în considerare pentru noua strategie:

  • promovarea eficienței energetice în clădiri și a conceptului de clădiri cu energie aproape zero;
  • îmbunătățirea utilizării surselor de energie regenerabilă în mediul construit;
  • reglementări de implementare pentru certificarea performanței energetice a clădirilor;
  • implementarea regulilor de audit energetic;
  • stabilirea și atingerea obiectivelor pentru rata anuală de renovare a clădirilor publice;
  • promovarea eficienței energetice în sectorul transporturilor.

Potrivit lui Borosan, Strategia energetică va fi structurată în 5 capitole cu numeroase priorități, unele dintre care au fost și în precedentele strategii, dar care nu au fost realizate.

Centrală de cogenerare, pe baza tehnologiei flexibile cu o capacitate de 250 MW

Astfel, Capitolul 1 se va referi la Creșterea securității energetice și se va axa pe priorități, precum:

  • construcția unei centrale electrice, bazată pe tehnologia flexibilă cu motoare cu ardere internă, cu o capacitate între 80 și 100 MW, pentru creșterea capacităților de echilibrare / balansare a sistemului electroenergetic și integrarea unei capacități mai mari a surselor regenerabile de energie;
  • construcția unei centrale electrice de cogenerare, pe baza tehnologiei flexibile, bazată pe ciclu combinat gaze-abur, cu un randament electric de peste 55% și o capacitate de cel puțin 250 MW;
  • creșterea interconectivității energetice cu țările vecine, prin finalizarea construcției liniei electrice aeriene 400 kV Vulcănești-Chișinău;
  • construcția unei noi linii electrice aeriene dinte Moldova și România LEA 400 kV Bălti–Suceava;
  • analiza fezabilității proiectelor de interconexiune dintre Moldova și România LEA Vulcănești – Smârdan și dintre Moldova și Ucraina, circuitul doi al LEA Bălți – CHE Dnestrovsk;
  • consolidarea sistemului național de transport al gazelor naturale și facilitarea tranzitului de gaze către depozitele de stocare din Ucraina;
  • dezvoltarea infrastructurii de stocare a combustibililor de rezervă pentru centralele electrice;
  • crearea stocurilor strategice / de securitate de gaze naturale;
  • crearea stocurilor strategice / de securitate de produse petroliere.

Capitolul 2. Dezvoltarea piețelor competitive de energie și integrarea regională

  • Finalizarea procesului de separare și independență (unbundling) al Operatorului Sistemului de Transport pentru a asigura accesul garantat nediscriminatoriu al furnizorilor alternativi la rețeaua de transport al gazelor naturale;
  • desemnarea unui operator comercial al pieței de energie electrică;
  • lansarea piețelor organizate competitive pentru ziua următoare și a piețelor pe parcursul zilei în domeniul electroenergetic;
  • utilizarea platformelor dezvoltate de ENTSO-E pentru schimbul de servicii de echilibrare și de sistem.

Capitolul 3 al Strategiei se va referi la Promovarea eficienței energetice

  • Reabilitarea energetică a câte circa 400.000 metri pătrați suprafață de clădiri rezidențiale pe an;
  • reabilitarea energetică a câte circa 170.000 metri pătrați suprafață de clădiri publice pe an;
  • electrificarea sectorului de încălzire prin eliminarea treptată a cazanelor pe bază de gaze naturale, dispozitivelor de încălzire cu radiatoare rezistive, precum și a sobelor pe biomasă ineficiente și înlocuirea acestora cu pompe de căldură;
  • implementarea sistemelor de contorizare inteligentă / smart meterig;
  • modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, inclusiv prin promovarea punctelor termice individuale și a distribuției pe orizontală a agentului termic;
  • crearea de inițiative pentru a sprijini creșterea numărului de automobile electrice până la circa 500.000 în anul 2030;
  • crearea de inițiative pentru a sprijini trecerea transportului public urban sau a transportului de marfă la vehicule hibride sau electrice;
  • implementarea auditurilor energetice obligatorii pentru companiile mari și aplicarea standardelor de management energetic.

Capitolul 4 Promovarea durabilității, a energiei regenerabile și a emisiilor reduse

  • Construcția parcurilor fotovoltaice cu o putere totală de circa 200 MW;
  • construcția parcurilor eoliene cu o putere totală de circa 250 MW;
  • construcția centralelor electrice pe bază de biogaz și biomasă cu o putere totală de 65 MW;
  • construcția centralelor electrice de valorificare energetică a deșeurilor cu o putere totală de 20 MW;
  • construcția sistemelor de stocare a energiei electrice cu baterii cu o capacitate de 85 MW până în anul 2035;
  • dezvoltarea durabilă a sectorului biomasei prin promovarea înființării plantațiilor de plante energetice;
  • transpunerea și implementarea dispozițiilor privind comunitățile de energie regenerabilă;
  • introducerea facturării nete (net billing) și facilitarea racordării centralelor electrice industriale, care produc pentru consumul propriu.

Capitolul 5 Protecția consumatorilor și reducerea sărăciei energetice

  • Reducerea impactului crizelor energetice și a poverii energetice;
  • protejarea consumatorilor vulnerabili prin ajutoare sociale adecvate, cum ar fi compensații pentru consumul de gaze naturale, energie termică și electrică;
  • instituirea de programe publice de izolare termică a clădirilor pentru comunitățile afectate de sărăcia energetică etc.

Administrația MIDR susține că propunerile pe Conceptul Strategiei Energetice au fost colectate în cadrul celor 5 ateliere de lucru / workshop-uri tematice, organizate în perioada 27 mai 2022 și 24 iunie 2022 cu participarea părților interesate și a experților în domeniul energiei.

De notat că în proiectul documentului nu este menționat ce volum de finanțare va fi necesar pentru realizarea acestor obiective.

A fost anunțat salariul mediu lunar pe economie în 2025

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul mediu lunar pe economie va crește cu 2400 de lei și va ajunge la 16 100 de lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată, astăzi, în cadrul ședinței de Guvern, scrie subiectulzilei.md

De mărimea salariului mediu lunar pe economie se ține cont la determinarea plafonului indemnizațiilor de asigurări sociale, a venitului lunar asigurat al salariaților parcurilor IT, dar și la stabilirea valorii pagubelor, în cazul săvârșirii unor abateri legale.

Tot astăzi, Cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea privind mărimea salariului minim, care în anul 2025 va constitui 5500 de lei, cu 500 de lei mai mult decât în 2024. 

Creșterea salariului minim pe țară până la 5500 lei este argumentată de necesitatea menținerii capacității de cumpărare a forței de muncă. De asemenea, majorarea salariului minim este o măsură necesară pentru reducerea sărăciei și combaterea muncii nedeclarate.

Mărimea salariului minim pe ţară se stabileşte pentru un program complet de lucru de 169 de ore, constituind 32,54 lei pe oră. Din 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară a fost majorat cu circa 12,5% – până la 4000 de lei, iar în 2024, acesta a crescut cu încă 25%, ajungând la 5000 de lei.

Municipalitatea a dat startul tradiționalei caravane de Crăciun

Primăria Chișinău a dat startul tradiționalei caravane a cadourilor de Crăciun, alături de principalul erou al sărbătorii – Moș Crăciun, care a pornit în vizită la cei mai mici locuitori ai Capitalei, nerăbdători să-l întâlnească după un an întreg de așteptare, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Primii care s-au bucurat de darurile oferite de municipalitate au fost copiii cu dizabilități accentuate și severe de la Centrul de plasament pentru copii separați de părinți „Lumina”, din sectorul Centru.

În cadrul vizitei, Moș Crăciun a oferit fiecărui copil cadouri, transformând timpul petrecut împreună într-o adevărată aventură plină de dulciuri, distracție și voie bună.

Centrul de plasament „Lumina”, aflat în subordinea Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului, găzduiește în prezent 20 de copii separați de părinți, precum și copii cu dizabilități accentuate și severe, cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani.

Accidentul de la Edineț soldat cu trei morți: Ministrul Ala Nemerenco oferă detalii despre fetița rămasă orfană

Fetița de 10 ani, care și-a pierdut părinții și bunica, în accidentul cumplit din Rîșcani, se simte mai bine, însă rămâne internată în secția de terapie intensivă a Spitalului Clinic Bălți. Copila nu cunoaște, deocamdată că a rămas orfană. Anunțul a fost făcut astăzi, 18 decembrie, de ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, scrie NewTV.

“Fetița, în principiu, se află într-o stare mai bună, ea este conștientă, dar este menținută deocamdată în secția de terapie intensivă, doar din punct de vedere al aspectului psihologic, deoarece transferul ei, care, de fapt, starea de sănătate îi permite într-o secție comună, ar putea, cumva, ca ea să afle faptul că a rămas fără părinți și bunică. Deocamdată, medici ascund acest lucru pentru a nu o trauma. Din acest motiv, ea este menținută în continuare în secție de terapie intensivă, în care accesul altor persoane nu este permis. Dar fetița este bine, per general, mai bine” a menționat Ala Nemerenco.

Amintim că accidentul rutier s-a produs pe 15 decembrie, pe traseul M5, în direcția raionului Edineț. Potrivit oamenilor legii, un tânăr de 19 ani, fără permis, a ieşit pe contrasens şi s-a izbit de automobilul în care se afla un polițist și soția sa, care au decedat pe loc. Ulterior, la spital, s-a stins din viață o altă femeie care era în interiorul automobilului – mama soției polițistului. A patra pasageră este fetița cuplului, în vârstă de 10 ani, care a fost transportată la Spitalul Clinic Bălți.

Tânărul care a provocat accidentul a primit 30 de zile de arest preventiv.

S-a semnat o declaraţie privind aderarea Ucrainei la UE şi la NATO
Articolul anterior
Cum și-au testat Cleopatra Stratan și Edward Sanda relația, înainte de căsătorie
Articolul următor