Planurile Rusiei au eșuat: A reușit să impună o conducere pro-rusă doar în Herson, conform Serviciilor de informații britanice

Faptul că Rusia a reușit să impună o conducere pro-rusă doar în regiunea Herson – evidențiază eșecul invaziei Rusiei de a face progrese în ceea ce privește obiectivele sale politice în Ucraina, potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie, relatează BBC.

În cea mai recentă evaluare, Marea Britanie spune că administrația militaro-civilă impusă de Rusia din Herson a anunțat că va cere ca regiunea să fie inclusă în Rusia prin organizarea unui referendum.

Potrivit evaluării serviciilor britanice de informații, dacă se va desfășura un astfel de referendum, Rusia „va truca aproape sigur rezultatele pentru a arăta o majoritate clară în favoarea părăsirii Ucrainei”.

„Cetățenii din regiunea Herson cel mai probabil vor continua să își manifeste opoziția față de ocupația rusă”.

Cu toate acestea, faptul că Rusia a reușit să impună o conducere locală pro-rusă într-un singur oraș ucrainean evidențiază eșecurile planului său inițial de a plasa „majoritatea regiunilor Ucrainei sub autoritate pro-rusă pe termen lung”.

Oficialii ucraineni spuneau la finalul lunii aprilie că Rusia are probleme cu planurile de a organiza miercuri un referendum în regiunea Herson, ocupată de ruși, relatează CNN. Cu toate acestea, Kremlinul ar fi reușit să schimbe guvernul local.

Cum a reușit un oligarh rus să își protejeze averea cu doar o zi înainte să fie sancționat de UE

Miliardarul rus Andrei Melnicenko a predat controlul a două dintre cele mai mari companii producătoare de cărbune și îngrășăminte din lume soției sale cu doar o zi înainte să fie sancționat de Uniunea Europeană, chiar în timp ce își serba ziua de naștere în Tanzania, potrivit surselor citate de Reuters.

Melnicenko, care și-a făcut averea investind în industria energiei în anii de după căderea Uniunii Sovietice, a renunțat pe 8 martie la acțiunile pe care le deținea în companiile SUEK AO și EuroChem Group AG în favoarea soției sale, Aleksandra Melnicenko, care a rămas în controlul companiilor, au spus sursele.

Din 2006, soția lui Melnicenko era urmașa oligarhului rus de pe lista beneficiarilor care ar urma să preia frâiele companiilor în cazul în care miliardarul ar muri. Când a izbucnit în februarie războiul din Ucraina, Melnicenko a devenit tot mai îngrijorat că va urma să ajungă ținta sancțiunilor UE.

Melnicenko și-a notificat pe 8 martie administratorii mandatați de renunțarea la calitatea de beneficiar, o decizie care a dus la același lanț de evenimente care ar fi avut loc dacă miliardarul ar fi murit. Astfel, soția sa a devenit beneficiarul.

„După plecarea fondatorului [companiei], beneficiarul principal al trustului care deține 90% din acțiunile companiei globale de îngrășăminte a trecut automat spre soția sa”, se spunea miercuri într-o declarație a companiei pentru Reuters.

Melnicenko a dat ordin subalternilor ca soția lui să devină noua proprietară a companiilor sale dintr-o stațiune din apropiere de muntele Kilimandjaro, Tanzania, acolo unde își serbea ziua de naștere.

Melnicenko, pe locul 8 în topul miliardarilor ruși

Melnicenko, care a fondat companiile SUEK și EuroChem acum două decenii, se afla pe locul 8 în topul miliardarilor ruși întocmit de Forbes anul trecut, cu o avere estimată la 18 miliarde de dolari.

Uniunea Europeană l-a sancționat pe 9 martie pe Melnicenko pe motiv că este un apropiat al Kremlinului, în încercarea de a-l pedepsi pe președintele rus Vladimir Putin pentru declanșarea invaziei în Ucraina.

UE a înghețat activele lui Melnicenko, i-a interzis accesul pe teritoriul Uniunii și a interzis oricărei entități europene să facă afaceri cu acesta. Sancțiunile nu se aplică pentru soția și copii lor.

După adoptarea sancțiunilor, omul de afaceri a declarat în martie pentru Reuters că războiul din Ucraina este o „adevărată tragedie” și a făcut un apel pentru pace. Un purtător de cuvânt al miliardarului a spus că Melnicenko nu avea „nicio afiliere politică” la acea vreme.

Guvernele occidentale au impus o serie de sancțiuni împotriva companiilor și persoanelor asociate cu Kremlinul, însă o parte dintre afaceriștii sancționați, precum Roman Abramovici și Vladimir Ievtușenkov, și-au transferat activele către prieteni și membri ai familiei, ceea ce ridică întrebări despre eficiența acestor încercări de a pune presiune pe Moscova.

Sancționarea companiilor fondate de oligarhul rus ar avea consecințe grave asupra pieței agricole mondiale

Autoritățile financiare elvețiene au spus că cele două companii fondate de miliardarul rus își pot continua activitățile atâta timp cât Melnicenko nu mai este implicat în administrarea lor. SUEK și EuroChem au spus că autoritățile britanice și germane au ajuns la aceleași concluzii.

Întrebat de ce pachetul de sancțiuni nu a fost extins să cuprindă însăși fostele sale companii sau pe ceilalți membri ai familiei sale, ministrul elvețian al economiei, Guy Parmelin, a spus miercuri că sancționarea EuroChem într-un moment în care prețurile la îngrășăminte au crescut foarte mult ar avea consecințe crunte asupra pieței agricole.

UE, la rândul ei, a spus că nu deține nicio informație despre transferul de acțiuni dintre Melnicenko și soția sa, însă a prezentat săptămâna aceasta măsuri prin care acțiunile de evitare a sancțiunilor ar putea fi considerate infracțiuni.

Când a anunțat sancțiunile care l-au vizat, UE a spus că Melnicenko „face parte din cercul cel mai influent de afaceriști ruși care au legături strânse cu guvernul rus”.

Melnicenko a fost unul dintre zecile de afaceriști de top care s-au întâlnit cu Putin în ziua în care Rusia a invadat Ucraina pentru a discuta impactul sancțiunilor, ceea ce arată cât este de apropiat de Kremlin, potrivit oficialilor UE.

Italia a confiscat în luna martie mega-iahtul de 530 de milioane de dolari al lui Melnicenko la trei zile după ce a fost pus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Două grădinițe din Chișinău vor fi redeschise după 20 de ani de inactivitate

Primăria Chișinău a anunțat că din luna septembrie, a.c., grădinițele nr.3 și nr.18 din Capitală își vor relua activitatea, după reabilitarea integrală a edificiilor și amenajarea teritoriilor, scrie jurnalist.md.

Cele două instituții vor fi redeschise după mai bine de 20 ani de inactivitate.

Pentru reabilitarea clădirilor celor două grădinițe au fost alocate surse financiare de peste 25 mil. de lei. Cu acești bani sunt finanțate lucrările de reproiectare a instituțiilor, de reparație capitală și de amenajare a teritoriului. Instituțiile vor fi dotate cu mobilier, inventar moale, utilaj tehnologic și toate cele necesare pentru buna funcționare a instituțiilor.

Grădinița nr. 3 va avea cinci grupe și urmează să fie frecventată de 150 de copii, iar grădinița nr. 18 de va avea trei grupe și o capacitate pentru 90 de copii.

Istoria masacrelor din școlile americane. Cel mai tânăr atacator avea 11 ani. „Sunt motivați de o ură generalizată”

Încă din anii ‘90, școli, universități, campusuri din Statele Unite au fost țintele unor atacuri armate. Majoritatea teroriștilor au fost tineri, elevi sau studenți. De obicei, armele erau procurate de la părinți sau bunici, iar în unele cazuri, aceștia au fost omorâți de fiii sau nepoții care voiau să le ia armele. 

Între masacrul de la Olivehurst, California și cel din Austin, Texas sunt 30 de ani. Între cele două, aproape 196 de persoane, inclusiv majoritatea atacatorilor, au murit. Alte 205 persoane au fost rănite. 

În urma lor au rămas alte mii de oameni, familii de tineri ori de profesori uciși. Chiar acum două zile, soțul unei profesoare ucise la Austin a făcut un infarct și a murit. Care sunt motivele din spatele atacurilor? Cine sunt atacatorii și ce spune legislația din SUA? Mai mulți criminaliști au creat o bază de date pe care o actualizează anual atacurile armate din SUA, în cadrul The Violence Project. Potrivit datelor acestora, din totalul lor, aproape 14% au loc în școli și universități.

Profilul atacatorului din școli

Cercetătorii americani au realizat și un profil al celor care decid să ia o armă și să împuște la întâmplare în unități de învățământ. În toate cazurile este vorba de persoane de gen masculin, atacatorul este singur, rarisim sunt echipe de câte doi și vârsta media în momentul atacului este 18 ani, scrie The Conversation. De asemenea, în cele mai multe cazuri, atacatorii au o legătură cu școala respectivă, fie au fost sau sunt elevi acolo, fie au o implicare de orice fel cu acea unitate. Toți gândesc atacul ca pe un „act final”, adică vor și să se sinucidă ulterior. Unii dintre ei lasă și avertismente înainte de atac, mesaje sau filmări care să le prevină.

„Inspirați de alte atacuri armate în școli, cei mai mulți caută faimă și notorietate. Totuși, cei mai mulți atacatori sunt motivați de o ură generalizată. Drumul lor spre violență împlică ură de sine și disperare împotriva lumii și cercetările noastre arată că de obicei ei încearcă în prealabil să-și comunice intențiile de a face rău în avans, un fel de strigăt disperat de ajutor”, spun profesorii criminaliști James Densley și Jilian Peterson, pentru The Conversation.

Cel mai grav masacru prin împușcare, în școală, din istoria SUA

„Un psihopat” și „un depresiv furios”, după cum au fost catalogați de FBI, au produs, într-o zi de marți, pe 20 aprilie 1999, cel mai grav masacru prin împușcare din istoria SUA, la acel moment. Eric Harris, în vârstă de 18 ani, și Dylan Klebold, în vârstă de 17 ani, au ucis 12 elevi și un profesor ai liceului Columbine din Colorado, SUA. Alți 24 de elevi au fost răniți. 

Atacatorii aveau asupra lor diverse tipuri de arme, printre care 99 de dispozitive explozive, pe care le-au utilizat cu scopul de a distrage atenția pompierilor. 

În ziua atacului, Eric Harris era echipat cu o pușcă de vânătoare Savage-Springfield 12-gauge, armă pe care a folosit-o de 25 de ori pe parcursul masacrului, și cu o carabină Hi-Point de 9mm, cu 30 de încărcătoare, fiecare a câte 10 gloanțe, pe care a folosit-o de 96 de ori.  Dylan Klebold era echipat cu un TEC-9 de 9mm semi-automat, construit de Intratec, având mai multe încărcătoare, și o pușcă de vânătoare dublă Stevens 311D. A folosit TEC-9 de 55 de ori. După ce și-au încheiat planul, cei doi s-au sinucis. 

Masacrul de la liceul Columbine a devenit punctul culminant al dezbaterii legate de problema armelor, problema disponibilității armelor de foc și implicarea tinerilor în atacuri armate. De asemenea, multe discuții s-au centrat pe natura socializării în școli, pe problema batjocurii și a subculturilor, pe lângă influența jocurilor video și a filmelor violente asupra societății americane.  Astăzi, este considerat al patrulea cel mai mare atac din școli, astăzi este al patrulea.

Dustin Gorton, 30 de ani, spune o rugăciune în timp ce vizitează un memorial miercuri, 20 aprilie 2011, în Littleton, Colorado, pentru cei care au fost uciși la împușcătura la liceul Columbine acum 12 ani. Foto: Profimedia

Masacrul de la Virginia Tech, 33 de morți și 17 răniți

Opt ani mai târziu avea loc un alt masacru într-o instituție de învățământ, cel de la Virginia Tech, din Blacksburg, Virginia, în urma căruia mureau 33 de persoane, iar 17 erau rănite. 

13 victime ale profesorilor și studenților din 32 ucise în masacrul din 16 aprilie 2007 de la Virginia Tech din Blacksburg, Virginia. De la L-R (rândul de sus): Instructor german Virginia Tech Christopher James Bishop, Profesor VT de Inginerie Liviu Librescu (un supraviețuitor israelian al Holocaustului), Profesor VT de Inginerie Civilă și de Mediu G.V. Loganathan (de naționalitate indiană), profesor VT de știință și mecanică Kevin Granata, (rândul din mijloc): studenți Emily Hilscher, Jarrett Lane, Matthew LaPorte, Henry Lee, Caitlin Hammaren, (rândul de jos): Ross Alameddine, Reema Samaha (american- Libanez), Maxine Turner și Ryan Clark. Foto: Profimedia

Seung-Hui Cho, în vârstă de 23 de ani, a fost identificat de autorități drept făptașul atacului. S-a născut în Coreea de Sud și a crescut în Virginia. Avea drept de rezidență în SUA, era student al Universității și locuia în campus. 

Diagnosticat cu anxietate și depresie severă, Cho a provocat cel mai sângeros atac din istoria modernă a SUA, cu două puști semiautomate, la Virgina Tech. S-a sinucis imediat după. 


Una dintre fotografiile cu un mesaj trimise de ucigașul Cho Seung-Hui de la Universitatea Virginia Tech către canalul american de știri NBC, postată după ce și-a ucis primele două victime și înainte ca acesta să ucidă în total 33 de persoane, inclusiv el însuși luni. Foto: Profimedia

Masacrul de la școala din Sandy Hook

Pe 14 decembrie 2012, Adam Lanz, în vârstă de 20 de ani, a intrat în incinta școlii elementare din Sandy Hook, Newtown, Connecticut, Statele Unite, și a ucis 27 de persoane. Alte două au fost rănite.

 26 de persoane au fost ucise de un bărbat înarmat în interiorul școlii elementare Sandy Hook. Foto: Profimedia

Cei mai mulți dintre copiii uciși aveau vârste cuprinse între 5 și 10 ani. De asemenea, șase adulți au fost omorâți – directorul școlii, un psiholog personal și alți patru profesori.

Adam Lanza nu avea cazier, iar pușca și pistolul pe care le-a folosit în atac le-a procurat de la mama lui, profesoară la școala menționată, care era pasionată de arme, pe care le achiziționase în mod legal.  Prima victimă a lui Lanza a fost chiar mama lui, Nancy, pe care a împușcat-o acasă. Și el s-a sinucis imediat după atac. 

Cel mai tânăr atacator – 11 ani 

Pe 24 martie 1998, Andrew Golden, în vârstă de 11 ani, și Mitchell Johnson, în vârstă de 13 ani, au ucis, cu o armă procurată de la unul dintre bunicii lor, 5 eleve și o profesoară de la școala din Jonesboro, Arkansas, unde învățau cei doi. 

În timpul procesului, copiii au povestit că nu intenționau să omoare pe cineva anume, ci doar să-i sperie pe elevi. Cei mai tineri atacatori au fost întemnițați până la 21 ani, apoi eliberați. Johnson trăiește, însă Golden a murit recent într-un accident auto. 

311.000 de elevi expuși la atacuri armate 

Peste 311.000 de elevi din 331 de instituții de învățământ au fost expuși atacurilor armate în școli, începând cu masacrul de la liceul Columbine, din 1999, și până la sfârșitul lunii mai, anul acesta, când a avut loc cel mai recent atac – din Austin, Texas, unde 20 de elevi și doi profesori și-au pierdut viața, scrie Washington Post. Deși atacurile armate în școli rămân cazuri rare, în 2021 au fost 42, mai multe decât în orice alt an, din 1999 încoace, potrivit sursei citate. 

27 de atacuri armate în 2022

27 de atacuri armate au avut loc, în 2022, în școlile din Statele Unite ale Americii. 24 de elevi și 3 profesori au fost uciși, iar alte 56 de persoane au fost rănite. 

De altfel, din 2018, SUA au înregistrat 119 atacuri armate în unitățile de învățământ, iar numărul lor pare să crească anual. Adică au avut câte 24 de atacuri pe an. 

sursa: www.libertatea.ro

Rusia, acuzată că se folosește de Consiliul de Securitate ONU pentru răspândirea dezinformării
Articolul anterior
Chinezii de la Alibaba au concediat circa 40% din angajații din Rusia
Articolul următor