Poliția nu va interveni în accidente minore, care pot fi rezolvate pe cale amiabilă de către părțile implicate

27/09/2018

News

Deputații au votat astăzi un proiect de lege prin care simplifică procedura de constatare a accidentelor rutiere, în care au fost implicate doar două vehicule, care s-a soldat numai cu deteriorarea nesemnificativă a vehiculelor.

Potrivit proiectului, conflictul poate fi încheiat pe cale amiabilă și fără intervenția poliției dacă: părțile implicate în accident dețin, la data producerii accidentului rutier, polița de asigurare RCA, sau certificatul de asigurare „Carte Verde” (în cazul autovehiculului aflat în posesiunea unei persoane asigurate în străinătate) valabile și emise cu cel puțin 24 de ore anterior momentului producerii accidentului.

Dacă persoana răspunzătoare de producerea accidentului recunoaște vinovăția, cu condiția că conducătorii de autovehicule implicate în accident au posibilitatea tehnică de a fotografia locul accidentului rutier sau a înregistra datele martorilor (dacă acestea există).

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, anual, în Republica Moldova, sunt înregistrate circa 11.000 accidente rutiere neînsemnate, adică, care nu s-au soldat cu victime și a căror daune nu depășesc suma de 30.000 lei.

Totodată, potrivit unui Raport de audit intern al Inspectoratului General al Poliției privind cheltuielile suportate în cadrul documentării accidentelor rutiere fără traumatisme de către Serviciul documentare accidente rutiere al Direcției de poliție mun. Chișinău pentru o perioadă de 6 luni (2015/2016), s-a constatat că accidentele soldate doar cu daune materiale au constituit 91,2% în anul 2016 (5.221 din 5.724 cazuri documentate), respectiv – 89,7% în anul 2015 (4.938 din 5.506 cazuri) de accidente de circulație.

Conform auditului, cheltuielile (salarizare, combustibil și de logistică) pentru documentarea unui accident rutier în cazul documentării cu deplasarea la locul producerii acestuia constituie 200,42 lei pentru 1 accident sau 1.046.392,82 lei pentru 5.221 accidente soldate fără persoane traumatizate produse în anul 2016, respectiv – 209,22 lei pentru 1 accident sau 1.033.128,4 lei pentru 4.938 accidente soldate doar cu daune materiale produse în anul 2015.

Generalizarea datelor menționate, permite de a evalua cheltuielile anuale suportate de Poliție pentru documentarea accidentelor soldate cu daune materiale doar în mun. Chișinău la suma de circa 2,079 milioane lei. Reieșind din faptul că în mun. Chișinău se produc 60% din numărul total de accidente neînsemnate înregistrate în țară (5.221 din 8.450 – în 6 luni 2016), extinderea costurilor evaluate la nivel național, indică o valoare de 3,465 mln. lei, fără a ține cont de faptul că cheltuielile de combustibil pentru deplasarea la locul accidentului în limita teritoriului unui raion al țării sunt net superioare celor suportate în limita unui municipiu.

Astfel, întru eficientizarea și optimizarea lucrului agenților constatatori, este benefică oferirea unui asemenea posibilități de aplanare amiabilă a conflictului, fără intervenția unei terțe părți.

Un alt beneficiu al acestui proiect de lege este ameliorarea circulației rutiere, mai cu seama în capitală, reieșind din considerentul că procedura constatării accidentului este una îndelungată, care face imposibilă circulația mașinilor pe o anumită porțiune de drum.

O asemenea procedură este prevăzută în legislația a aproximativ 34 de țări europene, inclusiv România (unde mecanismul de constatare amiabilă de accident, similar celui propus în prezentul proiect, a fost pus în aplicare începând cu data de 1 iulie 2009), Rusia, precum și majoritatea țărilor ale Uniunii Europene.

sursa: www.unimedia.info

Noi reguli la susținerea examenelor auto

Cadrul normativ în domeniul obținerii dreptului de a conduce vehicule și a emiterii permisului de conducere a fost modificat. Noile reguli au intrat în vigoare în data de 17 noiembrie. Potrivit Agenției Servicii Publice (ASP), odată cu aplicarea acestora, procedura de obținere a permisului de conducere pentru unele categorii de vehicule va fi simplificată și adaptată la necesitățile cetățenilor, scrie bizlaw.md.

Astfel, candidatul care deține dreptul de a conduce un vehicul cu transmisie mecanică (spre exemplu categoria B sau C) și care dorește să obțină o categorie superioară (spre exemplu: cutie mecanică, categoria C sau D), atunci când va merge la ASP să susțină examenul practic pentru o categorie superioară, va susține proba pe un autovehicul cu transmisie automată/semiautomată.

De asemenea, persoanele care au permis de conducere pentru categoria B, vor obține automat dreptul de a conduce vehicule din subcategoriile (AM/motoretă/scooter).

În același timp, persoanele care dețin permis de conducere pentru categoria B de cel puțin 24 luni, vor putea obține dreptul de a conduce vehicule din subcategoria (A1/motocicletă ușoară), fără a susține examene în acest sens la ASP, cu condiția absolvirii unui curs deplin de instruirea practică în conducerea vehiculului din această subcategorie, conform unui program de formare autorizat/acreditat potrivit legislației, în cadrul unei unități de instruire specializate.

Noile reguli mai prevăd că persoana care a absolvit unitatea de instruire a conducătorilor de vehicule (adică școala auto) dovedită prin deținerea a certificatului de absolvire înscris în registrul de stat al unităților de instruire a conducătorilor de vehicule (RUICVF), are la dispoziției un an de zile de la data absolvirii pentru a susține întregul proces de examinare (atât teoria, cât și practica). În cazul în care candidatul nu se încadrează în termenul de un an de zile, acesta este obligat să facă cursuri suplimentare la școala auto. Astfel, dacă într-un an de zile candidatul nu susține proba teoretică, acesta va fi nevoit să facă cursuri suplimentare de teorie și să reia procesul din nou. În cazul în care, candidatul nu susține proba practică, el va face cursuri suplimentare de practică și va relua procesul din nou.

Pe cine a schimbat premierul Recean în Guvern

Premierul Dorin Recean a anunțat, aseară, schimbările operate în Guvern. Dar acestea par mai mult rocade decât remanieri guvernamentale, scrie jurnal.md.

Astfel, vicepremierul Vladimir Bolea a fost mutat de la MAIA la MIDR, în locul lui Andrei Spînu, care și-a depus mandatul la 11 noiembrie. În fruntea MAIA, vine antreprenoarea Ludmila Catlabuga.Schimbările au vizat și MAI. În locul lui Adrian Efros în postul de ministru a fost numită Daniela Misail-Nichitin, care a exercitat până acum funcția de secretar de stat la MAI.Noii miniștri vor depune jurământul azi, la ora 10:00.Remanieri guvernamentale au fost cerute de președinta Maia Sandu, după victoria sa recentă în alegerile prezidențiale. Ea a spus că a auzit pretențiile cetățenilor, astfel că vor fi făcute remanieri în guvern.

Criză de muncitori în agricultură: Fermierii din țară vor să aducă angajați din Asia

Problema forței de muncă este acută în agricultură. Fermierii se plâng tot mai des de lipsa muncitorilor și, în unele cazuri, rămân cu roada pe câmp, neavând cine să o strângă. Așa s-a întâmplat cu un cultivator de roșii din raionul Anenii Noi. Tone de legume au putrezit, pentru că nu a găsit oameni care să le culeagă. Cei care dețin terenuri mai mici spun că, deși cu greu, dar se descurcă. Din această cauză, tot mai mulți fermieri se gândesc să apeleze la muncitori din Asia sau Africa, scrie tv8.md.

Imaginile pe care le vedeți au fost filmate de către un fermier din satul Șerpeni, raionul Anenii Noi. Acesta s-a plâns că a rămas cu roșiile pe câmp, în luna octombrie, din cauză că nu a găsit oameni care să le culeagă.

„Cantitatea e mai mare, deoarece noi atunci am început a le culege. Și dacă până anul ăsta noi mai dovedeam să le ducem pe piață în stare proaspătă, anul ăsta le-am pus pe combină și le-am trimis la prelucrare, la fabrica de la Orhei și de la Budești, la suc. Nu știu de ce, dar oamenii nu prea vor să vină. S-au mai făcut brigăzi și prin alte raioane, dar nu mai vor să lucreze așa cum lucrau înainte. Si mulți s-au dus peste hotare, au rămas aici numai bătrânii care nu mai pot lucra. Găseam noi anul trecut, cu un an în urmă, căram oameni tocmai de la Chiperceni, de la Orhei. Vă dați seama, în fiecare zi, rutiera venea de la Chiperceni la Șerpeni și înapoi, în fiecare zi. Și anul ăsta am mai găsit noi oameni, veneau tocmai din Molovata, din partea cealaltă, din Dubăsari, ne costa rutiera doar 4 mii pe zi, în afară de salariul pentru lucrători. În stat au rămas foarte puțini oameni care vor să lucreze încă”, spune agronomul Victor Cebotaru.

Pentru această situație, agronomul a dat vina pe politicile guvernărilor trecute și actuale.

„Cred că ăsta e totuși, lipsa forță de muncă. Asta este, așa să vorbim, rezultatul guvernărilor stângace, în toate guvernările, inclusiv a lui Recean. Oamenii mai muncitori au plecat peste hotare. Au rămas aici bugetarii și o parte mică din fermieri. Muncitorii calificați nu numai în agricultură dar și din construcții, au plecat peste hotare la muncă. Cu toate că în țară la noi, muncitorii calificați găsesc cam așa salarii ca și în unele unei țări din Europa”.

Totodată, acesta este dezamăgit de faptul că cei care mai sunt în țară nu vor să muncească eficient și, de multe ori, așteaptă să treacă ziua de lucru, indiferent dacă și-au făcut activitatea sau nu.

„Noi îi plătim 400- 450 de lei pe zi. Noi le-am propus o altă variantă, adică să îi plătim la kilogramul cules. Că un om pe zi, poate să culeagă liber 500-600 de kilograme de roșii. Și dacă le-am dat un leu șaptezeci de kilogram, le-am zis că voi puteți să faceți 600, 700, 800 de lei. Cu cât mai mult faci, cu atât mai mult primești. Și mi-au spus că nu, nu ne aranjează așa. Măcar dă-mi 4 sute, 4 sute cincizeci de lei pe zi, dar eu mă uitam cum lucrează. Mergeau zece metri și se așezau cu fundul pe căldare, să șadă în voie, pentru că ei nu vin la lucru să facă bani mulți”.

În momentul de față acesta se află în discuții cu o companie care ar putea să suplimenteze forța de muncă, cu cetățeni aduși din Asia, fiind unica soluție pe care o vede pentru a putea să-și desfășoare activitatea în continuare.

„Noi am căutat variante din țările asiatice, să aducem încoace muncitori, că de altfel nu mai este chip. Mai cu seama în legumicultură, că aici trebuie multă muncă manuală. Am găsit o firmă, care să ne aducă nouă de prin Bangladesh, să facă selectare. Care o să mai rămână în agricultură, va fi neapărată nevoie să aducă de acolo. La noi în țară ăștia bătrâni nu vor să mai lucreze, cei tineri nu au nevoie de agricultură și se duc la oraș. Pe o bună pate dintre cei de prin sate i-am deprins cu ajutoarele sociale și nu se grăbesc să vină la lucru, iar asta e o problemă mare.”

Agricultura, un domeniu afectat de seceta prelungită, boli și calamități, este vulnerabilă și la criza de muncitori. Fermierii sunt tot timpul în căutarea brațelor de muncă, pentru că nu peste tot activitatea pe câmpuri este tehnologizată. Mai puțin sunt afectați de lipsa lucrătorilor cei care dețin afaceri mai mici, pentru că se descurcă datorită rudelor și prietenilor.