Povestea ultimilor apărători de la Azovstal: ”După o lună de foame, închizi ochii, uiți de familia ta, de tot. Te gândești doar la mâncare”

Mii de oameni s-au adăpostit în tunelurile oțelăriei din Mariupol timp de mai bine de două luni, în timp ce Rusia a bombardat-o cu rachete. Rămâne neclar câți dintre ei se află acum în captivitate, scrie g4media.ro.

Dacă o bătălie a definit mai mult decât oricare alta brutalitatea războiului Rusiei în Ucraina, aceasta este asediul de trei luni al oțelăriei din Mariupol, în această primăvară, și experiența chinuitoare a ultimilor săi apărători. Îngropate în Azovstal, una dintre cele mai mari uzine producătoare de metal din Europa, sute de soldați ucraineni, depășiți numeric, înarmați, răniți și emaciați, și peste 1.000 de civili, au rezistat timp de peste 80 de zile unuia dintre cele mai feroce atacuri militare ale Moscovei.

„Nimeni nu a ieșit de acolo neschimbat”, spune Oksana, o angajată a Azovstal care a cerut să nu-și dea numele complet. „Erau o persoană când au intrat și o altă persoană când au ieșit”.

La scurt timp după invazia rusă – la sfârșitul lunii februarie – Mariupol a fost unul dintre primele orașe importante care au fost încercuite. Privit ca un obiectiv cheie al Kremlinului, orașul a fost scena unui asediu pe care Crucea Roșie l-a definit ca fiind „apocaliptic”. Periferia orașului a devenit locul unei gropi comune, iar cadavrele mai multor bărbați, femei și copii au fost fie aruncate pe străzi, fie au rămas îngropate sub dărâmături.

Orașul Mariupol și uzina siderurgică Azovstal

Autoritățile ucrainene estimează că 22.000 de persoane au murit în timpul luptelor. Unii supraviețuitori s-au refugiat în oțelăria Azovstal, un sit industrial care se întinde pe o suprafață de aproximativ patru mile pătrate, inclusiv o rețea de tuneluri subterane. Alături de civili se aflau aproximativ 3.000 de soldați, dintre care mulți erau membri ai faimoasei brigăzi Azov, care, la înființarea sa în 2014, includea voluntari de extremă dreapta, unii cu afilieri neonaziste. În ultimii ani, brigada a fost complet integrată în armata ucraineană, dar pentru președintele Vladimir Putin a fost ocazia perfectă de propagandă pentru a convinge publicul că narațiunea sa despre „nazificarea” Ucrainei este adevărată și că armata sa îi va vâna ca pe șobolani. Niciodată Putin nu și-ar fi imaginat că ultimii apărători ai Mariupolului îi vor sfida planul pentru atât de mult timp.

Izolați de lume și cu puține alimente, apărătorii de la Azovstal au stat ascunși în tunelurile oțelăriei timp de peste două luni, în timp ce rușii lansau rachete și bombe incendiare asupra sitului.

La jumătatea lunii mai, soarta lor devenise incertă. Singura dovadă a supraviețuitorilor a venit la sfârșitul asediului, când, înainte de a fi capturat, fotograful Dmytro Kozatskyi, un luptător al Regimentului Azov, și-a publicat imaginile din timpul asediului pe rețelele de socializare. Fotografiile extraordinare arată soldați bărboși, mulți dintre ei răniți, unii cu membre lipsă.

În timp ce civilii au fost evacuați, soldații ucraineni au fost trimiși într-o colonie penală din Olenivka, în Donețk. Kremlinul a prefigurat condamnarea lor la moarte.

Dar apoi, în septembrie, Kievul a confirmat că comandantul Batalionului Azov, locotenent-colonelul Denys Prokopenko, se afla printre cei 215 prizonieri de război ucraineni eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri, cel mai mare schimb de acest fel de la începutul războiului. În schimb, Rusia a primit 55 de prizonieri din Ucraina, inclusiv cel mai valoros prizonier rus, Viktor Medvedciuk, fost deputat ucrainean și aliat al lui Putin, acuzat de Ucraina de înaltă trădare.

Acordurile dintre Ucraina și Rusia prevedeau ca liderii eliberați din Regimentul Azov să rămână până la sfârșitul războiului în Turcia, ceea ce a jucat un rol în acest schimb. Cu toate acestea, unii au reușit să părăsească țara, inclusiv Kozatskyi, despre care se crede că se află în SUA. Cu toate acestea, contactarea lor a fost practic imposibilă, din cauza măsurilor de securitate instituite de guvernul ucrainean pentru a-i proteja pe soldați, având în vedere starea lor fizică și psihologică precară.

După o lună de foamete, uiți de familie, de tot. Singurul lucru la care te gândești este mâncarea

Într-un rar interviu public, un alt fost prizonier, Mykhailo Dianov, fotografiat cu un bandaj pe brațul drept rupt și cântărind cu 40 kg mai puțin după detenția sa în colonia penală controlată de Rusia, a declarat pentru Sky News că a crezut că nu va supraviețui niciodată: „Ne gândeam la asta în fiecare zi. La Azovstal am crezut că este sfârșitul.

„După o lună de înfometare, când închizi ochii, uiți de familia ta, de tot. Singurul lucru la care te gândești este mâncarea”.

Vorbind despre lunile de captivitate, Dianov a spus „Ne-au tratat ca pe niște animale. Era imposibil să mâncăm”.

Se pare că Dianov a călătorit și în SUA, unde va fi supus unei lungi convalescențe după o operație la braț. Înainte de război, el era pianist; visul său este să cânte din nou.

Președintele Volodimir Zelenski a promis că „toți apărătorii din Mariupol vor fi duși acasă”, dar nu este clar câți dintre ei au rămas prizonieri ai rușilor. Presa locală estimează că aproximativ 1.000 de soldați din Azov sunt încă prizonieri de război. Și, potrivit oficialilor ucraineni, cadavrele unui număr necunoscut de soldați rămân îngropate sub dărâmăturile de la Azovstal.

Săptămâna Europeană a Sportului se va desfășura în Republica Moldova în perioada 23-30 septembrie

În perioada 23-30 septembrie în Republica Moldova se va desfășura Săptămâna Europeană a Sportului cu genericul BeActive. Scopul activităților este de a inspira oameni de toate vârstele să practice sportul, contribuind astfel la bunăstarea personală și la crearea unei comunități unite în jurul activităților fizice, transmite MOLDPRES

Seria de evenimente va începe cu Festivalul BeActive, care se va desfășura în parcul La Izvor din municipiul Chișinău. Participanții vor avea ocazia să participe la mai multe activități sportive, inclusiv fotbal pe plajă, volei, padel și tenis. Festivalul va găzdui și o zonă specială BeActive, dedicată activităților de fitness, pentru a încuraja un stil de viață activ. 

Pe data de 22 septembrie, de la ora 9:00 va avea loc BeActive Antrenament de Alergare, o sesiune condusă de antrenori experimentați, care va ajuta participanții să își îmbunătățească rezistența și tehnica de alergare. Pe 24 septembrie, de la ora 11:00, toți iubitorii de sport sunt așteptați la BeActive Cărpineni Start de Alergare, un eveniment special dedicat refugiaților din Ucraina stabiliți în Cărpineni. 

La 28 septembrie, de la ora 11:00, va avea loc BeActive Marathon start pentru copii, unde cei mici vor avea ocazia să alerge pe diferite distanțe și să încurajeze un stil de viață activ. 

Evenimentul principal al săptămânii va avea loc pe 28 și 29 septembrie, la Chișinău și va include BeActive Roller Marathon Start, BeActive Marathon4ALL Start, o cursă rezervată  sportivilor în scaune cu rotile; BeActive Moldova Mass Start, un moment istoric, cu starturi simultane în cinci orașe din Moldova; BeActive Special Olympics Înot, competiție de înot dedicată sportivilor cu dizabilități intelectuale etc.

Pe 5 octombrie, în cadrul evenimentelor BeActive, va avea loc un meci caritabil de tenis între Radu Albot și Marius Copil. Fondurile colectate din vânzarea biletelor și donații vor fi direcționate către susținerea sportivilor cu dizabilități din Moldova. 

Femeile câștigă mai puțin decât bărbații. Diferența e destul de mare

Salariul mediu al femeilor din Moldova, în anul trecut, a fost mai mic cu 15,6% față de cel al bărbaților, scrie jurnal.md.

Diferența între salariile medii este de peste 2 000 de lei. Salariul mediu lunar brut al femeilor a constituit 11 237 de lei, al bărbaților – 13 309 lei. Datele au fost prezentate de Biroul Național de Statistică, de Ziua internațională a salarizării echitabile, marcată anual în data de 18 septembrie, transmite IPN.

Bărbații câștigă mai bine decât femeile în majoritatea activităților economice. Biroul Național de Statistică precizează domeniile unde sunt raportate cele mai mari diferențe: informații și comunicații, unde salariul unui bărbat este cu 38% mai mare decât al unei femei; finanțe și asigurări – cu 34,6%, sănătate și asistență socială – cu 25,6%.

În schimb, femeilor le revin câștiguri salariale mai mari în servicii administrative și de suport – cu 7,5% mai mult în comparație cu lefurile bărbaților, iar în industria extractivă – cu 3,1%, notează BNS.

Poziția ierarhică la locul de muncă și nivelul de calificare al salariaților influențează diferențele salariale pe sexe, explică Biroul Național de Statică.

BNS mai precizează că femeile predomină în rândul salariaților în majoritatea raioanelor, cele mai mari ponderi fiind la Fălești, Nisporeni, Sângerei și Cantemir.

Tot mai mulțiminori după gratii: creștere alarmantă a infracțiunilor deosebit de grave comise de ei

Numărul infracțiunilor comise de minori în Republica Moldova continuă să scadă constant pe parcursul ultimilor zece ani, arată rapoartele Biroului Național de Statistică (BNS). Dacă în anul 2014, aproape 1200 de minori au figurat în dosare, în 2023  numărul acestora s-a micșorat la aproape 450. În același timp, numarul crimelor deosebit și exceptional de grave a crescut aproape de trei ori in 2023, ATO Gagauzia înregistrând o crestere de 200 la sută în sectorul delicvenței juvenile în comparație cu 2022, scrie anticorupțir.md.

Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile, cu o pondere de 58,8% din totalul infracţiunilor, jafurile – 7,1%, cazurile de huliganism – 5,1%, pungășiile – 3,8% și escrocheriile – 2,9%, precum și alte infracțiuni – 22,3%.  Ultimul omor, cu implicarea minorilor, datează din anul 2021.

Deși indicii totali ai infracțiunilor se reduc, la capitolul infracțiunilor deosebit de grave numărul cazurilor a crescut de la trei  la nouă în 2023, comparativ cu 2022, iar al inracțiunilor  excepțional de grave – de la trei la șase, în aceleași perioade de referință.

Numărul minorilor care au comis infracțiuni (2022 vs 2023)

Analiza  fenomenului criminalității juvenile  după principiul teritorial ne relevă faptul că indicii s-au redus vizibil pe parcursul anului trecut în toate zonele republicii cu excepția ATO Gagauzia, unde s-a înregistrat o creștere de 200 la sută, de la 4 cazuri în 2022 la 12 în 2023.

Totodată, un raport al Inspectoratului General de Poliție arată că la comiterea celor 449 de  infracțiuni au participat 735 copii, dintre care  51 fete.

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a comunicat pentru portalul Anticoruptie.md că, momentan, în penitenciarele Republicii Moldova își execută pedeapsa cu închisoarea 31 de deținuți minori. Vârsta celui mai mic minor aflat în detenție este de 16 ani, acesta executând pedeapsa pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 Cod penal – furtul, și a prevederilor art. 1921 Cod penal – răpirea mijlocului de transport.

Potrivit instituției, furtul este infracțiunea pentru care sunt pedepsiți cu privațiune de libertate cel mai mare număr de deținuți minori.

Conform informației livrate de ANP, din numărul total de deținuți minori care la moment se află după gratii, 14 deținuți au săvârșit infracțiunile prin recidivă, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea deținut minor după eliberarea din închisoare revine la stilul de viață obișnuit și continuă să încalce legea.

Penitenciarul nr.10-Goian este unul de tip semiînchis unde îşi execută pedeapsa deţinuţii minori. Acesta este amplasat în comuna Ciorescu, satul Goian.

Născută chiar de Crăciun! Paula Seling împlinește 44 de ani. De ce arată atât de bine: „Sunt vegană de 11 ani, mănânc plante”
Articolul anterior
Alerte aeriene în toată Ucraina, în ziua de Crăciun! Rușii au făcut prăpăd în Herson
Articolul următor