În ultimele luni, relația dintre Razman Kadîrov, liderul Republicii Cecene și președintele Vladimir Putin a început să se deterioreze din cauza contactelor tot mai dese dintre Kadîrov și liderii monarhiilor musulmane din Orientul Mijlociu, scrie adevarul.ro.
Potrivit informațiilor transmise de un fost ofițer FSB către publicația rusă Important Stories, contactele lui Kadîrov cu Orientul Mijlociu au scopul de a-și asigura viitorul bunurilor sale și siguranța membrilor familiei sale.
Informațiile transmise de fostul ofițer au fost parțial confirmate de un jurnalist din Caucazul de Nord și de activiștii pentru drepturile omului, intervievați de publicația citată.
De ceva timp, Kadîrov are probleme grave de sănătate, mai exact cu rinichii și pancreasul. Deși încearcă să mascheze afecțiunile de care suferă, acesta a început să dispară din atenția publică pentru perioade lungi.
În ianuarie și februarie anul acesta, liderul cecenilor a dispărut din atenția publicului, explicând ulterior că a fost în „vacanță”.
Șeful Ceceniei înțelege bine cum funcționează puterea în regiune și ce îi poate aștepta pe membrii familiei în cazul plecării sale. De asemenea, el cunoaște valoarea promisiunilor și a garanțiilor de securitate din partea Moscovei.
Incertitudinea cu privire la viitorul rudelor sale l-a forțat să caute garanții de securitate în țările musulmane din Orientul Mijlociu, cu care Kadîrov se află în relații bune de ceva timp. Potrivit surselor IStories, șeful Ceceniei a încercat să ascundă de Kremlin aceste relații, despre care însă FSB a aflat imediat și i-a raportat lui Putin.
Recent, Kadîrov și-a înlăturat fiica, în vârstă de 26 de ani, dintr-o funcție din guvern. Aișat, cel mai mare dintre copiii liderului, a devenit în 2020 prima persoană care să ocupe funcția de ministru adjunct al Culturii din Cecenia. Ulterior, a ajuns să conducă ministerul.
În 2023, a devenit viceprim-ministru al Republicii Ceceniei. În același timp cu deteriorarea relațiilor dintre Kadîrov și Kremlin, Aișat a părăsit postul și a devenit proprietara celui mai mare exportator din Cecenia, compania Chechen Mineral Waters Ltd. Înainte de asta, compania a aparținut familiei Kadîrov – mai întâi prin Fundația Ahmat Kadîrov, apoi prin doi proprietari nominali.
În martie, numele lui Aișat și fiicei celei mai mici au dispărut din registrul tuturor instituțiilor.
Disputele cu Kremlinul i-a afectat și relația lui Kadîrov cu Adam Delimkanov, deputat în Duma de Stat.
„De la începutul lui 2025, Adam Delimkhanov a refuzat să mai participe la orice luptă pentru putere, indiferent de suma pusă în joc. Cei puțini desemnați care se pot adresa direct lui Delimkanov afirmă că s-a primit un ordin strict „de la cel mai înalt nivel” ca liderii ceceni și forțele de securitate să nu fie implicate în astfel de povești și, în general, să păstreze un profil scăzut”, a scris VChK-OGPU, canalul Telegram despre forțele de securitate ruse. Sursele IStories confirmă această informație.
Potrivit reprezentantului cecen al Mișcării NIYSO, Delimkanov este conștient de limitele și capacitățile sale. Potrivit acestuia, deputatul încă locuiește în Hotelul President din Moscova, unde lucrează reprezentanții lui Kadîrov în Capitală.
Kremlinul și FSB-ul au fost nemulțumite de faptul că Delimkhanov a organizat recent operațiuni criminale, inclusiv raiduri și extorcări, fără a se coordona cu conducerea țării, spun activiștii pentru drepturile omului.
Volodimir Zelenski se pregătește de alegeri. Ucraina ar putea organiza un scrutin în această vară, scrie The Economist
Guvernul de la Kiev ia în calcul scenariul unui acord de încetare a focului pe frontul războiului cu Rusia, în perioada Paștelui, condiționat de organizarea de alegeri în Ucraina în această vară, scrie digi24.ro cu referire la publicația britanică The Economist,
FOTO: Tetiana Dzhafarova/Pool Photo via AP
Volodimir Zelenski ar încerca să profite de creșterea în sondaje, mai ales după cearta cu Trump din Biroul Oval, pentru a obține un al doilea mandat. Nu este deocamdată clar cum se vor putea organiza alegerile, pentru că acestea nu pot avea loc pe timpul legii marțiale, dar există planuri pentru ca scrutinul să aibă loc în această vară.
La Kiev, pumnale sunt ascuțite în jurul lui Zelenski. Timp de luni de zile, președintele ucrainean s-a confruntat cu presiuni intense din străinătate: din partea lui Vladimir Putin, care i-a pus la îndoială legitimitatea fără nici o urmă de ironie, și din partea lui Donald Trump, care a repetat punctele de vedere ale președintelui rus. Ambii par să fi fost iritați de încăpățânarea lui Zelenski.
Cei doi lideri mondiali l-au împins să organizeze alegeri în mijlocul războiului, crezând fără îndoială că alegătorii ucraineni le vor face favoarea de a-l destitui. În urmă cu două luni, se credea că Volodimir Zelenski era categoric împotriva organizării unui scrutin. Dar tratamentul rușinos pe care i l-a aplicat Trump în prima săptămână a lunii martie i-a îmbunătățit ratingul, după cum reiese dintr-un sondaj comandat de The Economist, și pare să îi fi schimbat calculele. În prezent, se fac pregătiri serioase pentru ca Volodimir Zelenski să se prezinte în fața electoratului pentru a doua oară, iar alegerile ar urma să aibă loc foarte curând.
Surse guvernamentale citate de The Economist afirmă că Volodimir Zelenski a convocat o reuniune săptămâna trecută pentru a-și însărcina echipa cu organizarea unui vot după o încetare completă a focului, pe care americanii cred că o pot impune până la sfârșitul lunii aprilie (duminica Paștelui, 20 aprilie, ar avea o anumită rezonanță). Prima confirmare a unui astfel de armistițiu ar putea surveni în perioada premergătoare sau în data de 5 mai, termenul limită pentru un vot parlamentar de prelungire a legii marțiale, care expiră pe 8 mai.
Anularea legii marțiale este o primă etapă necesară pentru a începe un proces electoral. Sursele diferă cu privire la calendarul exact, dar majoritatea spun că Zelenski vizează vara. Legea ucraineană prevede cel puțin 60 de zile pentru campania electorală, astfel încât alegerile ar putea avea loc cel mai devreme la începutul lunii iulie. Dar unele surse spun că este nevoie de trei luni pentru campania electorală: aceasta este perioada despre care autoritățile electorale ar fi declarat parlamentului că au nevoie să reconstituie listele electorale în mijlocul războiului.
Poroșenko preconizează alegeri în intervalul august – octombrie
Petro Poroșenko, liderul celui mai mare partid de opoziție de la Kiev și un dușman declarat al Zelenski, preconizează că alegerile ar putea avea loc „oricând, din august până în octombrie”. El susține că, de fapt, campania a început cu decizia controversată a lui Zelenski de a-l pune sub sancțiuni în februarie. Măsura ar fi fost legată de procesul său de lungă durată pentru presupusă trădare, dar unii cred că vizita lui Poroșenko în America la începutul lunii februarie – unde s-a întâlnit cu unii dintre oamenii lui Trump – a aprins fitilul.
Fostul președinte spune că asistenții lui Zelenski l-au avertizat să nu meargă, dar a atribuit acest lucru „schizofreniei… și paranoiei” lor. Sancțiunile erau menite să facă două lucruri, continuă el: să excludă candidatura sa și să îl avertizeze pe Valeri Zalujnîi, fostul general de frunte al Ucrainei și singurul om cu șanse bune de a-l învinge pe Zelenski dacă acesta decide să candideze.
O sursă guvernamentală de rang înalt afirmă în privat că Poroșenko „își supraestimează și își subestimează importanța”. Fostul președinte nu reprezintă o amenințare serioasă, dar aversiunea veninoasă a lui Zelenski față de Poroșenko a accelerat decizia privind sancțiunile.
Acest oficial crede că Zelenski va încerca să își surprindă rivalii cu alegerile din iulie, sperând că un calendar scurt îi va permite să candideze fără opoziție. O astfel de turnură nu ar fi doar în beneficiul președintelui, susține sursa: „O campanie lungă ar destrăma țara”. De fapt, un vot în grabă riscă să înrăutățească relațiile deja tensionate dintre biroul prezidențial puternic și centralizat și restul lumii politice ucrainene.
Ce spune opoziția
Liderii opoziției insistă că un vot rapid este imposibil, indicând o mulțime de obstacole logistice. Obținerea unei încetări a focului viabile la timp pentru 8 mai ar fi destul de dificilă, spune Serhii Vlasenko, un deputat de rang înalt al partidului Batkivșcina. Găsirea unei modalități prin care milioane de alegători aflați în străinătate, în tranșee sau în regiunile ocupate de Rusia să poată vota ar fi „și mai dificilă”. O soluție ar fi utilizarea aplicației pentru smartphone Diia, foarte apreciată de guvern. Dar aceasta ar ridica probleme de transparență.
Orice schimbare ar însemna modificarea constituției, necesitând o majoritate de două treimi în parlament. Acest lucru ar fi dificil, având în vedere că partidele de opoziție sunt împotriva votului în timp de război. Motivele nu sunt doar tehnice: acestea spun că pentru a avea alegeri corecte este nevoie mai întâi de desființarea propagandei și cenzurii din timpul războiului.
Trump și Putin s-ar putea să nu mai vrea alegeri rapide, dacă asta înseamnă victoria lui Zelenski
The Economist comentează că este posibil ca Vladimir Putin și Donald Trump să nu dorească acum alegeri rapide. Se presupune că amândoi au cerut un scrutin, crezând că va duce la îndepărtarea lui Zelenski. Având în vedere că calculele s-au răsturnat, s-ar putea să nu stea liniștiți în timp ce el își va accelera drumul către un al doilea mandat.
Putin deține multe dintre atuuri în acest caz. Dronele și rachetele sale ar putea face imposibilă anularea legii marțiale – ca să nu mai vorbim de organizarea unui vot. Dar mulți cred că alegerile l-ar putea ajuta pe Putin să destabilizeze Ucraina, chiar dacă Zelenski va câștiga. Un ofițer de informații prezice că instabilitatea internă va fi un risc mai mare pentru Ucraina în 2025 decât luptele de pe front. O campanie electorală ar permite rușilor să își intensifice campania de influență: „Se vor folosi de liderii de opinie, de soldați și de opoziție pentru a-și îndeplini ordinele”.
Lucrurile nu vor deveni mai ușoare pentru următorul președinte al Ucrainei, oricine ar fi el și oricând ar fi ales, comentează publicația britanică. Diplomația precipitată a lui Trump ar putea duce la un acord de pace prost și la resentimente. În timp, unii ucraineni ar putea solicita un guvern mai dur, mai militarist. Cu toate defectele sale, Zelenski depinde prea mult de aprobarea populară pentru a deveni vreodată un adevărat dictator. Oricine ar veni după el ar putea fi mai puțin circumspect.
Elevii și profesorii moldoveni vor putea accesa biblioteca virtuală EduLib din România
Ministerul Educației și Cercetării de la București extinde accesul la biblioteca școlară virtuală EduLib, incluzând școlile românești din comunitățile de peste hotare. Hotărârea vizează și școlile din R. Moldova, decizia fiind luată în contextul discuțiilor la nivel de președinți și guverne, scrie ziar.md.
„Evident că, absolut natural, primele consultări și discuțiii le-am avut cu ministrul Educației și Cercetării din R. Moldova, domnul Dan Perciun. Împreună am hotărât să organizăm în curând un eveniment de lansare a acestui demers, la o dată pe care o vom stabili de comun acord. Până atunci, vom pune în legătură persoanele responsabile cu definitivarea aspectelor formale și persoanele care trebuie să asigure operațional și tehnic această decizie”, a transmis săptămâna trecută ministrul român al Educației, Daniel David.
EduLib este o bibliotecă digitală online, destinată elevilor și profesorilor din ciclul gimnazial, care cuprinde peste 3.700 de lecții și resurse educaționale deschise pentru 11 discipline din clasele V-VIII: Biologie, Chimie, Fizică, Geografie, Informatică și TIC, Istorie, Limba Engleză, Limbă Franceză, Limba și literatura română, matematică și robotică / STEM.
Edupedu.ro notează că lecțiile sunt realizate de profesori care s-au înscris în urma unor apeluri ale Ministerul Educației din România, iar resursele au fost aprobate de specialiști din cadrul instituției și apoi încărcate în biblioteca virtuală. În prezent, doar elevii de gimnaziu au acces în contul personal pe platformă și toți ar fi trebuit să primească deja date de accesare a contului personal în EDULIB, de la diriginte.
Potrivit aceleiași surse, proiectul, prevăzut de Legea educației încă din 2011 și pentru care autoritățile române au plătit peste 46 de milioane de euro din fonduri europene și naționale, a stat nefolosit din iunie 2023 până la 28 februarie 2025, când școlile au primit instrucțiunile pentru autentificarea în platformă.
În prezent, elevii din R. Moldova dispun de platforma digitală „Educație Online”, care a fost lansată la data de 20 aprilie 2020. Aceasta conține cel puțin 7.674 de lecții video la disciplinele de bază, pentru clasele I-XII, atât în limba română, cât și în limba rusă. Elevii pot viziona lecțiile de acasă, împreună cu familia, accesând link-ul www.educatieonline.md, fără a fi necesar să se logheze sau să-și creeze un cont.
Ultima zi în care cetățenii pot beneficia de reducere la polița de asigurare medicală
Astăzi este ultima zi când cetățenii care se asigură în mod individual pot achita cu facilități prima de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2025, scrie observatorul.md.
Altfel, polița poate fi achitată până la miezul nopții prin intermediul Serviciului guvernamental de plăți electronice MPay. Cetățenii care se asigură în mod individual achită de la 1.264 de lei până la 5.054 lei, în funcție de categoria din care fac parte.
Circa 1264 lei plătesc proprietarii de teren cu destinație agricolă; 1895 lei – persoanele fizice care desfășoară activități independente în domeniul comerțului cu amănuntul; 2527 lei – fondatorii de întreprindere individuală și de gospodărie țărănească, deținătorii de patentă, arendașii, arendatorii, persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal, cetățenii străini cu drept de ședere provizorie sau permanentă în Republica Moldova, alți cetățeni care nu sunt angajați și nici asigurați de Guvern; 5054 lei – persoanele neangajate care exercită profesia de notar, avocat, executor judecătoresc, expert judiciar, mediator, interpret, traducător și administrator autorizat, care au obținut atestat, licență sau autorizație în modul stabilit de lege, persoanele care exercită independent profesia de medic de familie.
