Președintele Franței Emmanuel Macron anunță că pe 1 Iunie vine în Moldova

„Moldova, ne vedem în curând!”, este mesajul președintelui Franței, Emmanuel Macron pentru cetățenii Republicii Moldova. Pe 1 iunie oficialul va veni în țara noastră la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene (EPC). Comunitatea este o platformă creată la inițiativa președintelui francez.

„Vin cu un mesaj scurt pentru a vă spune că pe 1 iunie vom fi în Moldova la cel de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene. În Moldova vom discuta despre energie, migrație, securitate, infrastructură, apărare, geopolitică, pentru că împărțim același continent. Acum un an am propus crearea Comunității Politice Europene, deoarece sunt sigur că avem nevoie de acest forum pentru a aduna toți liderii, ca să oferim un cadru nou continentului nostru, să decidem pentru noi înșine și să construim o Europă mai puternică și mai unită. La 1 iunie vom discuta toate aceste subiecte, vom avea întruniri foarte importante și sper că vom lua decizii importante pentru ziua de azi, dar și pentru viitorul nostru comun”, a spus președintele, conform www.noi.md.

Liderul european i-a mulțumit președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru că a acceptat invitația de a organiza cel de-al doilea summit EPC în țara noastră. Găzduirea evenimentului este o reconfirmare a faptului că Moldova nu este singură și se bucură de susținerea partenerilor externi, pentru a păstra libertatea și pacea în țara noastră.

Republica Moldova este gazda Summitului Comunității Politice Europene, care se va desfășura la 1 iunie 2023, reunind, în premieră, 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni. Summitul va avea loc la Castelul Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, situat la aproximativ 35 de kilometri distanță de Chișinău.

Comunitatea Politică Europeană este un for guvernamental paneuropean înființat anul trecut, servind drept platformă care întrunește liderii europeni cu scopul a discuta și a identifica soluții pentru cele mai urgente probleme ale Europei, precum securitatea, stabilitatea și reziliența energetică. Video:

Leul moldovenesc se întărește

Leul moldovenesc a înregistrat o consolidare în fața dolarului american și euro, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei pentru începutul acestei săptămâni, scrie unimedia.md.

În comparație cu sfârșitul săptămânii trecute, leul s-a apreciat față de ambele valute majore, menținându-și valoarea fără o schimbare nominală în termeni de lei sau bani. Euro se tranzacționează astăzi la valoarea de 18.9424 lei moldovenești, fără a înregistra o diferență față de valoarea de la sfârșitul săptămânii trecute. Dinamica euro a fost una descrescătoare în ultimele două zile, indicând o întărire a leului moldovenesc în raport cu moneda unică europeană.

Dolarul american este cotat astăzi la 17.6973 lei moldovenești, stabil față de valoarea de la sfârșitul săptămânii anterioare. Acesta a urmat o traiectorie similară cu cea a euro, marcând o tendință descrescătoare în ultimele două zile, ceea ce sugerează o consolidare a leului moldovenesc și în raport cu dolarul.

Leul românesc, hrivna ucraineană și rubla rusă se tranzacționează astăzi la valorile de 3.8068, 0.4477, respectiv 0.1927 lei moldovenești. Toate cele trei valute au prezentat o dinamică descrescătoare în ultimele două zile, indicând o tendință generală de întărire a leului moldovenesc în raport cu aceste monede. Fără a înregistra o schimbare nominală în termeni de lei sau bani, leul moldovenesc și-a menținut poziția consolidată față de monedele vecinilor săi regionali.

Părinții, îndemnați să supravegheze copiii atunci când fac fotografii la decorațiunile pascale din capitală

Primăria Municipiului Chișinău face apel către părinți, să supravegheze copiii minori, în perioada Sărbătorilor Pascale, când vor face poze la decorațiunile de sărbătoare, amplasate în sectoarele capitalei.

Solicitarea vine ca o asigurare, în contextul evitării oricăror incidente sau accidentări a minorilor.

Vă dorim să petreceți Sărbătoarea Învierii în liniște și pace, cu toți cei dragi alături!

Amintim că în spațiile publice din oraș au fost amenajate decorațiuni cu tematică pascală, care vor fi iluminate pe timp de noapte, odată cu conectarea iluminatului stradal, iar doritorii vor putea face poze cu familia, rudele și prietenii.

Se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori din 6 mai 1990! Visul românilor de a trece Prutul a devenit realitate

În urmă cu 34 ani, pentru o perioadă scurtă, între România și Moldova nu a existat graniță. La 6 mai, 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 34 de ani de la acel eveniment, scrie libertytv.md.

Peste un milion de oameni au participat la eveniment, iar pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.

În ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniţi. Aveau mari emoţii şi nu îndrăzneau să facă nici o mişcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit şi ceilalţi. S-au întâlnit toţi la mijlocul Prutului şi au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut şi nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioşi astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, declara într-un interviu în 2008, regretatul poet Grigore Vieru.

Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii moldoveni au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.

Podul de Flori s-a înscris în cronicile istoriei ca un eveniment foarte rar şi de o mare importanță, care ne spune că poporul  român trăieşte pe ambele maluri ale Prutului în ciuda tuturor vitregiilor istorice.

O mașină bizară este folosită în China pentru a ajuta bărbații să doneze sperma
Articolul anterior
Moldova va prelua experiența Italiei în construcția de poduri, case, străzi și clădiri industriale
Articolul următor