Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere cu Secretarul General al ONU, António Guterres

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a întâlnit, în seara zilei de astăzi, cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, care întreprinde o vizită în țara noastră. La discuții au participat vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi, președinta Comisiei politică extern și integrare europeană, Doina Gherman, președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun.  

Igor Grosu a salutat și a apreciat înalt vizita Excelenței Sale la Chișinău, aceasta fiind prima vizită a Secretarului general al ONU în țara noastră și cu atât mai importantă că are loc în vremuri foarte complicate pentru Moldova, pentru țara vecină și pentru Europa întreagă. 

Video:

”Poziția țării noastre cu privire la războiul din Ucraina este clară, hotărâtă și nu lasă loc de interpretare. Republica Moldova condamnă în cel mai ferm mod războiul injust împotriva Ucrainei. În acest context a avut loc și vizita mea în Ucraina, în cadrul căreia am văzut consecințele atrocităților împotriva civililor în orașele Bucea și Irpin. În același timp, am văzut femei și bărbați hotărâți, convinși de cauza lor”, a relatat Igor Grosu în discuția cu António Guterres.

Președintele Legislativului a pus accentul pe efortul și dăruirea cu care moldovenii găzduiesc și ajută refugiații, în pofida faptului că Moldova se confruntă cu o succesiune de crize.

”Suntem alături de poporul ucrainean și facem tot ce putem pentru a-i ușura povara războiului. Autoritățile, familiile noastre, cu susținerea partenerilor internaționali vor continua să ofere tot ajutorul necesar oamenilor din Ucraina, inclusiv prin facilitarea tranzitului ajutoarelor umanitare, a bunurilor și mărfurilor pentru populația din țara vecină”, a remarcat Igor Grosu. 

Șeful Legislativului a mulțumit ONU pentru alocarea resurselor financiare necesare pentru a ajuta refugiații și a subliniat importanța de a accelera procesul de valorificare a acestora. 

La rândul său, înaltul oficial al ONU a menționat că vizita sa în Republica Moldova este o vizită de recunoștință și solidaritate cu țara noastră.

António Guterres a argumentat că Republica Moldova, stat non-UE și cea mai mică țară din toate care au primit refugiații ucraineni, a fost țara cu cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor. Este expresia generozității extraordinare de care au dat dovadă Moldova și oamenii ei, a declarat  António Guterres.

În acest context a fost subliniat faptul că comunitatea internațională trebuie să vină cu un mesaj mai puternic de susținere a Republicii Moldova.

Interlocutorii au remarcat, de asemenea, activitatea constructivă și eficientă a Moldovei pe platforma Organizației Națiunilor Unite.

În contextul celei de-a 30-a aniversări de la aderare la ONU, pe care Moldova o marchează în acest an, demnitarii au pledat pentru amplificarea cooperării bilaterale.

La final, Secretarul general al ONU a semnat în Cartea oaspeților de onoare și a vizitat Sala ședințelor plenare a Parlamentului

,,Dă-mă, mamă, după Iura”, o piesă din Moldova îi cucerește și pe românii de peste Prut

Magnat & Feoctist, doi artiști basarabeni, au lansat videoclipul pentru piesa „Dă-mă mamă după Iura” împreună cu ansamblul folcloric ,,Frunza Nucului”. În câteva zile, peste jumătate de milion de internauți au urmărit videoclipul.

Piesa a câștigat rapid popularitate pe internet, inclusiv în rândul românilor de peste Prut.

Autorul versurilor este Magnat & Feoctist. Regia videoclipului a fost realizată de Dumitru Ciulafli, iar producția este semnată de Radu Duminița.

,,Moldova ramâne numărul unu, în cultură, muzică și talent! Vă salut din Botoșani, frați moldoveni!”, ,,Îmi place enorm de mult stilul acesta al vostru, le mai dați o viață acestor cântece folclorice uitate, sunteți top”, ,,Bravo Ineștenii-Teleneștenii”, ,,Felicitari! Femeile sunt nr.1 în tot videoclipul”, sunt câteva dintre comentariile scrise de internauți.

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi scrise obligatoriu în limba română. Proiectul de lege, votat de Parlament

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Undă verde pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un împrumut de 30,8 milioane de euro pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV care va interconecta localitățile Bălți și Suceava.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat joi, 25 aprilie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest împrumut reprezintă 40 % din valoarea totală a proiectului menit să sporească securitatea energetică a Republicii Moldova, prin interconectarea cu România. Banii vor fi acordați pentru o perioadă de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Încă 30,8 milioane de euro vor fi alocate de Banca Europeană de Investiții, în baza unei decizii de realocare din contul acordului de împrumut contractat anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. De asemenea, Republica Moldova va beneficia de un grant de 15,4 milioane de euro, alocat de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Bugetul total al proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II” este de 77 de milioane de euro.

Banii vor fi cheltuiți pentru construcția liniei electrice aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între municipiile Bălți și Suceava, reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV, reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlocuirea elementelor de comutație și protecție și a transformatoarelor electrice.

sursa

Secretarul General al ONU la Chișinău: ,,Republica Moldova a dat un exemplu de umanitate și solidaritate întregii lumi”
Articolul anterior
Copiii deputaților au sărbătorit Pacea alături de copiii ucraineni găzduiți la Moldexpo
Articolul următor