Președintelui Chinei împlinește 69 de ani. Cele mai bine păzite secrete ale lui Xi Jinping

Liderul suprem al Chinei, aflat la putere din 2013, împlinește 69 de ani. Este descendent al vechii „aristocrații” comuniste și are o singură fiică pe care o protejează de ochii lumii.

Născut la Beijing în 1953, Xi Jinping este fiul revoluționarului veteran Xi Zhongxun, unul dintre părinții fondatori ai Partidului Comunist și fost vicepremier.

Cum a ajuns Xi Jinping președintele Chinei

Datorită rădăcinilor sale ilustre, Xi Jinping este văzut ca un „principe”, copil al unor înalți oficiali de elită care a urcat în grad.

Dar norocul familiei sale a luat o întorsătură dramatică când tatăl său a fost epurat în 1962 înainte de Revoluția Culturală și închis.

La vârsta de 15 ani, tânărul Xi a fost trimis la țară timp de șapte ani pentru „reeducare” și muncă silnică în satul îndepărtat și sărac Liangjiahe, o experiență care mai târziu avea să ocupe un loc important în povestea sa oficială.

Departe de a se întoarce împotriva Partidului Comunist, Xi Jinping l-a acceptat. A încercat să i se alăture de mai multe ori, dar a fost respins din cauza statutului tatălui său.

Odată ce a fost acceptat în sfârșit, în 1974, a muncit din greu pentru a ajunge în vârf – mai întâi ca secretar local de partid în provincia Hebei, înainte de a trece la funcții mai înalte în alte locuri, inclusiv șef al filialei din Shanghai, cel de-al doilea oraș și centru financiar al Chinei.

Profilul său din ce în ce mai important în partid l-a propulsat la cel mai înalt organ de decizie, Comitetul permanent al Biroului Politic, iar în 2012 a fost ales președintele comitetului.

Pe 14 martie 2013, a fost ales președinte al Chinei de către Congresul Național al Poporului.

Absolventul de inginerie chimică a Universității Tsinghua este căsătorit cu cântăreața Peng Liyuan, iar cei doi au fost foarte prezentați în presa de stat ca Primul cuplu din China. Este un contrast față de cuplurile prezidențiale anterioare, unde prima doamnă și-a păstrat în mod tradițional un profil modest.

Cei doi au o fiică, Xi Mingze, în vârstă de 29 de ani.

Dispariţia misterioasă a lui Xi Jinping

Timp de două săptămâni în septembrie 2012, liderul suprem al Chinei a dispărut.

Liderul Partidului Comunist Chinez nu a făcut nicio declarație timp de două săptămâni, nu a existat nicio mențiune oficială a dispariției sale și nici un comentariu public despre aceasta, în afară de a se spune că este bolnav.

Momentul dispariției a coincis cu creșterea tensiunilor cu privire la ce se va întâmpla cu fostul star epurat al partidului, Bo Xilai, și a venit chiar înaintea unei neînțelegeri cu Japonia asupra unui lanț de insule îndepărtate pe care Tokyo și Beijing pretind că le dețin.

Au existat zvonuri că și-a rănit spatele înotând sau jucând fotbal sau chiar că a fost subiectul unei tentative de asasinat.

Orice s-a întâmplat, a fost suficient de grav încât să-l forțeze să anuleze întâlnirile de la Beijing cu secretarul de stat american Hillary Clinton și cu prim-ministrul din Singapore, Lee Hsien Loong.

Nimeni nu știe sigur de ce a dispărut, dar au existat o serie de teorii. Una dintre ele susține că dispariția sa a fost o mișcare tactică pentru a forța restul conducerii să recunoască că era pregătit să-și retragă candidatura la funcția de secretar general și, prin urmare, au fost nevoiți să accepte că este indispensabil.

Această teorie era conformă cu tensiunile raportate între Xi și președintele Hu Jintao.

Cine este fiica pe care Xi Jinping o ţine departe de ochii lumii

Xi Mingze este singurul copil al celui mai puternic om din China. În afară de câteva detalii biografice de bază, se știu foarte puține despre ea.

Tânăra de 29 de ani s-a născut pe 27 iunie 1992 și a studiat franceza la Școala de limbi străine din Hangzhou.

Se spune că este înconjurată 24 de ore pe zi de gărzi de corp, iar intimitatea ei este păzită strict de tatăl ei. Liderul chinez o protejează cu înverșunare de privirile indiscrete ale lumii exterioare – folosind adesea vastele puteri de cenzură pe internet ale dictaturii comuniste.

Xi Mingze a călătorit în SUA în 2010 pentru a studia la Universitatea Harvard din Massachusetts sub pseudonim, dar abia în 2012 mulți oameni au auzit de ea.

A studiat psihologia și limba engleză și s-a întors la Beijing după absolvire.

În 2015, și-a făcut prima apariție publică alături de părinții ei de când tatăl ei a preluat puterea în 2013, în satul îndepărtat Yanan din Liangjiahe, provincia Shaanxi, pentru a le oferi localnicilor urări de Anul Nou Lunar.

În februarie 2022, Vicky Hartzler, membru al Congresului american  a dezvăluit că singura fiică a președintelui chinez locuiește în America. Hartzler a dezvăluit acest lucru în timp ce prezenta „Legea privind protecția învățământului superior față de Partidul Comunist Chinez”.

sursa: www.fanatik.ro

Prețul uriaș cerut de Donald Trump de la Ucraina pentru a garanta pacea

În urmă cu trei zile, Volodimir Zelenski a refuzat semnarea unui acord cu SUA asupra zăcămintelor minerale ucrainene. Conform presei britanice, termenii de negociere ai lui Donald Trump au fost duri și se referă la o cotă mai mare din PIB-ul ucrainean decât despăgubirile impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles din 1919, scrie evz.ro.

Concret, Donald Trump a cerut o răsplată de 500 de miliarde de dolari din partea Ucrainei, o sumă care depășește cu mult controlul SUA asupra mineralelor esențiale ale țării. Aceasta acoperă totul, de la porturi și infrastructură la petrol și gaze, precum și baza mai largă de resurse a țării.

Ar însemna colonizarea Ucrainei

Practic, condițiile puse de Trump ar fi însemnat colonizarea economică a Ucrainei de către SUA. Documentul care a ajuns pe masa lui Volodimir Zelenski a provocat consternare și panică la Kiev.

Contractul propus ar acoperi valoarea economică asociată cu resursele Ucrainei, cu tot cu resursele minerale, resursele de petrol și gaze, porturile și alte infrastructuri, transmite telegraph.

SUA ar fi primit primi 50% din veniturile recurente încasate de Ucraina din extracția resurselor și 50% din valoarea financiară a tuturor licențelor noi eliberate terților pentru monetizarea viitoare a resurselor.

Mai mult decât atât, una din clauze stipulează că „pentru toate licențele viitoare, SUA vor avea un drept de prim refuz pentru achiziționarea de minerale exportabile”.

De asemenea, Washingtonul ar beneficia de imunitate suverană și va dobândi un control aproape total asupra celei mai mari părți a economiei de materii prime și resurse a Ucrainei.

Trump vrea banii cheltuiți de SUA în război

Dacă acest contract va fi semnat, cererile lui Trump ar reprezenta o parte mai mare din PIB-ul ucrainean decât despăgubirile impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles din 1919.

Trump a declarat că SUA au cheltuit 300 de miliarde de dolari pentru război până în prezent.

„S-ar putea să facă o înțelegere. S-ar putea să nu facă o înțelegere. S-ar putea să fie ruși într-o zi, sau s-ar putea să nu fie ruși într-o zi. Dar vreau acești bani înapoi”, a spus el.

Rusia a atacat Ucraina cu 176 de drone înainte de startul discuțiilor despre pace cu SUA. Kievul nu a fost invitat

Rusia a lansat noaptea trecută un amplu atac cu drone asupra Ucrainei, cu doar câteva ore înainte ca oficialii americani și ruși să se reunească în Arabia Saudită pentru discuții menite să pună capăt războiului Moscovei împotriva vecinului său, scrie CNN citat de digi24.ro.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 176 de drone de atac de tip Shahed și drone momeală în cursul nopții, acesta fiind cel mai recent baraj din cadrul atacurilor aeriene aproape zilnice menite să slăbească apărarea ucraineană și să degradeze infrastructura energetică a țării în timpul lunilor de iarnă.

Mai mult de 100 de drone au fost doborâte și aproape 70 de drone momeală au dispărut de pe radar fără consecințe negative, a declarat forțele aeriene ucrainene. Aceasta nu a precizat care au fost pagubele sau victimele atacului. Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat „aproape 1.220 de bombe aeriene, peste 850 de drone de atac și mai mult de 40 de rachete de diferite tipuri” în cursul săptămânii precedente.

Oficialii americani și ruși se întâlnesc marți la Riad, capitala Arabiei Saudite, pentru ceea ce se preconizează a fi cele mai importante discuții de până acum între cei doi foști inamici din Războiul Rece privind încetarea războiului Moscovei în Ucraina.

Kremlinul recunoaște dreptul suveran al Ucrainei de a adera la UE, dar nu și la NATO. Putin, pregătit de negocieri cu Zelenski

Rusia a admis marți că Ucraina are „dreptul suveran” de a adera la Uniunea Europeană, dar nu și în ceea ce privește NATO, iar Vladimir Putin este pregătit să negocieze cu Volodimir Zelenski, „dacă este necesar”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, scrie digi24.ro.

„În ceea ce privește aderarea Ucrainei la UE, este dreptul suveran al oricărei țări”, a declarat Dmitri Peskov. „Dar este complet diferit atunci când vine vorba de probleme de securitate și alianțe militare. Aici avem o abordare diferită care este bine cunoscută”, a spus oficialul de la Moscova, potrivit AFP. Preşedintele rus Vladimir Putin este „pregătit” să negocieze cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, „dacă este necesar”, a dat asigurări Kremlinul, după aproape trei ani de ofensivă a armatei ruse în Ucraina, în plină accelerare a discuţiilor despre o soluţionare a conflictului, scrie News.ro.

„Putin personal a declarat că, dacă este necesar, va fi pregătit să negocieze cu Zelenski, însă cadrul juridic al acordurilor trebuie să fie discutat ţinând cont de realitate”, a spus Dmitri Peskov. El se referă la o lipsă a „legitimităţii”, în opinia Moscovei, a liderului ucrainean, întrucât mandatul lui Zelenski a expirat în mod oficial în mai 2024. Însă legea marţială din Ucraina, impusă în februarie 2022, exclude organizarea de alegeri pe timp de război. Rezolvarea conflictului din Ucraina este „imposibilă” fără să se discute mai larg problemele de securitate din Europa, subliniază Kremlinul, la o zi după o reuniune, la Paris, a unor lideri europeni, care se tem de o marginalizare prin apropierea dintre Statele Unite şi Rusia.

„O rezolvare pe termen lung, o rezolvare viabilă este imposibilă fără o examinare globală a problemelor de securitate pe continent”, a precizat Peskov Peskov. Rusia vrea de mult timp să reorganizeze arhitectura de securitate a Europei, iar Moscova a cerut în trecut retragerea forţelor NATO din Europa de Est.

Gaură financiară de miliarde la Moldovagaz!
Articolul anterior
Emoții mari la sfârșit de an școlar! Vedetele care și-au însoțit copiii și au asistat cu mândrie la festivități
Articolul următor