Prețul gazelor crește din nou în Europa, pe fondul riscurilor în privința aprovizionării

10/06/2023

News

Preţul gazelor naturale în Europa a înregistrat vineri un salt de până la 23%, în condiţiile în care traderii au reanalizat riscurile la adresa aprovizionării pe fondul semnalelor de competiţie globală pentru acest combustibil fosil şi al valului de căldură care începe să afecteze regiunea, transmite Bloomberg, potrivit Ziare.com.

Țara care se oferă să furnizeze gaz în UE. Europa, ajutată să scape de dependența de Rusia - IMPACT.ro

În jurul orei 5:03 p.m., la hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, cotaţiile futures la gaze erau în creştere cu 21%, până la 32,52 euro pentru un Megawatt-oră.

Acest contract de referinţă este pe cale să încheie săptămâna cu un salt de 38%, cel mai puternic avans înregistrat de la finele lunii august 2022, în plină criză energetică europeană. De asemenea este vorba şi de prima creştere săptămânală a preţului gazelor în Europa după luna martie.

Saltul de vineri este un ultim exemplu al volatilităţii extreme înregistrate pe parcursul acestei săptămâni, după ce cotaţiile păreau că şi-au găsit un prag de suport în jurul valorii de 23 de euro pentru un Megawatt-oră. Chiar dacă gradul de umplere a depozitelor este unul ridicat şi cererea redusă de gaze din partea clienţilor industriali a contribuit la scăderea preţurilor în ultimele luni, traderii sunt îngrijoraţi cu privire la posibilitatea unor probleme pe partea de livrări.

Mai multe întreruperi de producţie la zăcămintele de gaze în Norvegia, cel mai mare furnizor al Europei, au fost prelungite. În plus, există îngrijorări că livrările solide de gaze lichefiate ar putea să se diminueze în lunile următoare.

Aceste îngrijorări coincid cu temperaturile mai mari apărute odată cu instalarea verii, ceea ce ar putea creşte necesarul de aer condiţionat din Europa şi până în Asia, ducând la intensificarea concurenţei pentru gaze lichefiate. Livrările de gaze lichefiate din SUA, care sunt vitale pentru securitatea energetică a Europei, sunt mai profitabile pe piaţa din Asia pentru lunile iulie, august şi septembrie, susţin analiştii de la BloombergNEF.

Cu toate acestea, există în continuare incertitudini având în vedere că nu există o revenire semnificativă a cererii de gaze din partea consumatorilor industriali din cele mai mari economii ale Europei, chiar dacă preţul gazelor este cu aproximativ 90% sub valorile de vârf atinse în 2022.

Încetinirea generală a economiei şi tranziţia spre energiile regenerabile a dus la diminuarea cererii de gaze în Germania, Italia, Ţările de Jos, Franţa, Spania şi Marea Britanie cu aproape 10% în luna mai a acestui an, comparativ cu luna mai a anului trecut, potrivit S&P Global Commodity Insights.

Peste 21% din populația Germaniei trăia în 2023 în pragul sărăciei sau excluziunii sociale

Puţin peste 17,7 milioane de persoane, sau 21,2% din populaţia Germaniei, trăiau în pragul sărăciei sau excluziunii sociale în 2023, practic acelaşi număr ca în urmă cu un an, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), preluate de EFE, relatează Agerpres.

În 2022, aproximativ 17,5 milioane de persoane, sau 21,1% din populaţie, se aflau în această situaţie.

Potrivit datelor de la Destatis, pe baza rezultatelor iniţiale ale Sondajului privind veniturile şi condiţiile de viaţă (EU-SILC) publicat de Eurostat, în 2023 aproximativ una din şapte persoane – 14,3% din populaţie sau aproape 12 milioane – era expusă riscului de sărăcie în Germania, faţă de 14,8% în 2022.

EU-SILC consideră că o persoană este expusă riscului de sărăcie dacă are mai puţin de 60 % din venitul mediu echivalent al întregii populaţii, care în 2023 a fost de 1 310 de euro net pe lună pentru o persoană singură din Germania şi de 2 751 euro pentru un cuplu cu doi copii cu vârsta sub 14 ani.

În 2023, 6,9% din populaţie sau 5,7 milioane de persoane din Germania – în creştere de la 6,2% în 2022 – s-au confruntat cu privaţiuni materiale şi sociale semnificative, adică condiţiile lor de viaţă au fost restricţionate semnificativ de lipsa resurselor economice.

Astfel, de exemplu, cei afectaţi nu şi-au putut permite să plătească chiria casei, ipoteca sau anumite servicii, să plătească pentru o călătorie de vacanţă de o săptămână, să înlocuiască mobilierul uzat sau să iasă să mănânce sau să bea cu prietenii sau familia o dată pe lună.

Ca şi în anul precedent, 9,8% din populaţia cu vârsta sub 65 de ani – adică 6,2 milioane de persoane – trăiau în 2023 într-o gospodărie cu o rată foarte scăzută de participare la forţa de muncă, adică rata de participare la forţa de muncă a membrilor în vârstă de muncă – între 18 şi 64 de ani – era sub 20%.

Acesta este cazul, de exemplu, dacă, într-o gospodărie cu două persoane din această grupă de vârstă, una dintre ele nu a fost angajată deloc, iar cealaltă a fost angajată doar patru din cele douăsprezece luni ale anului.

Un cutremur puternic a zguduit Taiwanul

Un cutremur de magnitudinea 6,1 a avut loc sâmbătă dimineaţa (ora locală) în Taiwan, anunţă Agenţia meteorologică taiwaneză, fără să declanşeze o alertă de tsunami pe insulă, care a fost zguduită luni şi marţi de numeroase seisme, relatează AFP, transmite News.ro.

Cutremurul a avut loc în apropierea zonei de coastă, sâmbătă, la ora locală 2.21 (vineri, 21.21, ora României), la o adâncime de 24,9 kilometri. Seismul a declanşat alerte pe telefoanele mobile în capitală, la Taipei, potrivit unui jurnalist AFP. Taiwanul a fost zdruncinat marţi dimineaţa de o nouă serie de zeci de seisme, care nu s-au soldat cu victime, potrivit autorităţilor, dar au făcut să se clatine clădirile, inclusiv în capitala Taipei, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Potrivit agenţiei meteorologice centrale taiwaneze, seria de seisme – peste 200, începând de luni după-amiaza, şi cu o magnitudine maximă de 6,3 – sunt replici ale cutremurului major din 3 aprilie, care a avut magnitudinea 7,4 şi a provocat circa 17 decese şi peste 1100 de răniţi.

În Chișinău va fi inaugurat Muzeul Bisericesc, în locul unde a fost descoperită casa mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni

Administrația Capitalei planifică deschiderea Muzeului Bisericesc la Chișinău. Instituția va deveni filială a Muzeului de Istorie a Orașului și va fi amplasată pe strada Grigore Vieru 11, unde a fost descoperită casa mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni.

Muzeul Bisericesc din Chișinău: Ce exponate vor putea fi admirate

Muzeul va conține o expoziție permanentă și altele tematice, care vor cuprinde materiale documentare, vestigii importante și relevante specifice serviciului liturgic, cărți sfinte, obiecte liturgice, veșminte preoțești, fotografii de epoca și unele exponate identificate în timpul săpăturilor arheologice din anii 2021-2023, transmite realitatea.md.

Potrivit Consiliului Municipal Chișinău, obiectivele muzeului sunt colecționarea, păstrarea, dezvoltarea, conservarea, valorificarea științifică, expozițională și instructiv-educativă a bunurilor culturale semnificative de patrimoniu pe care le va deține.

De asemenea, se menționează că sediul „Muzeului Bisericesc” va fi înființa în pivnițele fostei clădiri a Muzeului Bisericesc.

„Specificăm că în perioada anilor 1942-1944 Casa Eparhiala e găzduit Muzeul Bisericesc, organizat de preotul Paul Mihail”, potrivit Consiliului Municipal Chișinău.

Se preconizează ca noul muzeu din Chișinău să funcționeze începând cu anul 2025. Cheltuielile pentru administrarea instituției vor fi acoperite din bugetul municipiului Chișinău, cel al Direcției generale cultură și patrimoniu cultural, precum și din alte surse neinterzise de cadrul normativ.