Fosta prezentatoare tv rusă Janna Agalakova a decis să-i returneze premiile de stat președintelui rus Vladimir Putin. Vedeta tv a scris despre acest lucru pe Facebook. Motivul returnării premiilor de stat, inclusiv Ordinul Prieteniei și Ordinul Meritul pentru Patrie, a fost dezacordul cu politica lui Putin.
„Domnule președinte, conducerea dumneavoastră conduce țara spre abis. Consider premiile dumneavoastră inacceptabile”, a menționat Agalakova în apelul atașat la premii.
Într-un comentariu pentru The Insider, fosta prezentatoare a spus că voia să facă asta de mult timp, dar nu știa cum să o facă cel mai bine.
„Să le arunci? Arzi? Asta ar fi fost lipsit de respect pentru oamenii foarte demni cărora li s-au acordat aceste ordine și medalii. Nu eram sigură că oficiul poștal va accepta un colet cu o astfel de adresă. S-a dovedit că totul a fost posibil, chiar și în timpul noii ,,Cortine de Fier”. Au fost surprinși la poștă, desigur, și au început imediat să ajute la completarea declarației vamale. Au promis că va ajunge la destinatar în trei zile”, a precizat vedeta tv.
Luni, în municipiul Chișinău se încheie sezonul de încălzire
Primăria municipiului Chișinău informează că de luni, 24 martie 2025, se declară închis sezonul termic 2024-2025, pentru toți consumatorii, transmite MOLDPRES.
Conform dispoziției emise de municipalitate, furnizorii de energie termică S.A „Termoelectrica” și S.A. „Apă-Canal Chișinău” vor asigura sistarea obiectivelor fondului locativ, a instituțiilor de învățământ și a celor medicale de la sistemul centralizat de termoficare, conform prevederilor contractuale, în baza solicitării acestora, începând din data de 24 martie 2025.
Preturile de sector, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare, gestionarii fondului locativ, cu orice formă de proprietate, agenții economici și alți consumatori de energie termică, vor asigura, la solicitare, deconectarea obiectivelor de la sistemul de termoficare, începând din data de 24 martie 2025.
Consumatorii din municipiul Chișinău vor fi asigurați în continuare cu apă caldă menajeră, livrată centralizat, anunță Primăria capitalei.
A început emiterea cărților de identitate cu cip în România. Cum arată noile buletine
A început emiterea cărților de identitate electronice. Proiectul a debutat în județul Cluj și urmează să fie extins în toată țara în următoarele luni. Noile buletine cu cip sunt de dimensiunea unui card bancar și conțin elemente avansate de securitate. Și copiii sub 14 ani vor putea să aibă cărți electronice de identitate, dacă sunt solicitate de părinți, scrie digi24.ro.
Clujul a devenit primul județ din România unde noile cărți de identitate electronice sunt disponibile gratuit pentru toți cetățenii. Pentru a intra în posesia noului buletin, oamenii nu mai trebuie să vină la Serviciul pentru Evidența Populației cu dosarul plin de acte, pentru că procesul s-a digitalizat.
Cătălin Giurescu, director general Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din MAI: Acum se scanează certificatele de stare civilă, se generează cererea pe baza datelor deja existente în sistem, iar informația referitoare la domiciliu se preia printr-o interconectare cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bianca Timșa, jurnalist Digi24: Oamenii vor avea posibilitatea de a opta pentru cartea de identitate cu cip și fără cip. Practic, pe cea cu cip vor fi stocate mai multe date, printre care și semnatura electronică și va fi oferită gratuit, pentru cea fără cip vom plăti o taxă de 39 de lei și, de asemenea, nu vom putea călători cu această carte de identitate.
În aproximativ două luni, buletinele electronice vor fi disponibile și în București, apoi în întreaga țară. Începând cu 2 iunie, părinții pot solicita pentru copiii lor actul de identitate electronic, chiar de la naștere.
Încă o țară i-a oferit lui Trump acces la mineralele sale rare, în schimbul ajutorului militar
Preşedintele Republicii Democrate Congo, Felix Tshisekedi, i-a propus preşedintelui american Donald Trump acces la minerale cheie pentru companiile tehnologice americane în schimbul ajutorului acordat de SUA ţării africane pentru a învinge gruparea rebelă Mişcarea 23 Martie (M23), relatează The Wall Street Journal (WSJ), scrie digi24.ro.
Într-o scrisoare adresată lui Trump în data de 8 februarie, Tshisekedi îi oferă oportunităţi de minerit pentru „fondul suveran” creat prin ordin executiv de Trump cu câteva zile înainte, potrivit relatării în exclusivitate a WSJ, preluată de EFE și Agerpres. În această scrisoare, preşedintele congolez afirmă că alegerea lui Trump ca preşedinte marchează „începutul epocii de aur” pentru SUA şi subliniază că asocierea sa cu Congo ar oferi ţării „un avantaj strategic”, deoarece SUA şi-ar asigura minerale cheie, precum cobalt, litiu, cupru sau tantal. Preşedintele Republicii Democratice Congo cere în schimb un „acord de securitate oficial” care să ajute armata sa să învingă M23, grup care, potrivit ONU şi al unor ţări precum Statele Unite, Germania şi Franţa, este sprijinit de Rwanda. Potrivit WSJ, în scrisoarea sa, Tshisekedi nu precizează de ce fel de tip de ajutor militar are nevoie de la SUA.
Mişcarea 23 Martie (M23) controlează în prezent capitalele provinciilor Kivu de Nord şi Kivu de Sud, învecinate cu Rwanda şi bogate în minerale precum aurul sau coltanul, esenţiale pentru industria tehnologică şi fabricarea telefoanelor mobile. Mai exact, tantalul şi cobaltul sunt minerale cheie folosite de giganţi tehnologici precum Apple, HP sau Intel. Un purtător de cuvânt al preşedintelui congolez a declarat pentru ziarul american că atât ţara sa, cât şi Statele Unite sunt interesate „ca companiile americane, precum Apple şi Tesla, să cumpere minerale direct din Congo şi să deblocheze motorul bogăţiei noastre minerale în beneficiul întregii lumi”. WSJ notează că scrisoarea a fost trimisă de un bancher care consiliază companiile miniere din Congo către biroul lui Trump, care la rândul său a transmis-o Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe. Marţi, Tshisekedi s-a întâlnit cu preşedintele Rwandei, Paul Kagame, în Qatar, unde au abordat – după cum au relatat guvernele celor trei ţări – conflictul din estul Congo cu M23 şi şi-au reafirmat angajamentul „faţă de o încetare a focului imediată şi necondiţionată”.
Gruparea afirmă că obiectivul său este de a proteja interesele tutsi congolezi și ale altor minorități, inclusiv de a le proteja împotriva grupurilor de rebeli hutu care au fugit în RDC după ce au luat parte la genocidul din 1994, care a vizat tutsi.
