Putin a convocat de urgenţă Consiliul Securităţii Rusiei, după ce Ucraina a lovit podul care leagă Crimeea de Herson

Preşedintele rus Vladimir Putin a convocat de urgenţă Consiliul Securităţii Rusiei, după ce Ucraina a lovit un pod important care leagă Crimeea anexată de regiunea Herson, în sudul Ucrainei, ocupată parţial de trupele ruse.

Vladimir Putin

„S-au întâmplat multe evenimente în ultimul timp”, a declarat Putin, adresându-se celor 12 înalţi responsabili din eşalonul de vârf al puterii de la Moscova, între care şefii tuturor instituţiilor de forţă (Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Serviciul Federal de Securitate şi Serviciul de Informaţii Externe), şefii ambelor camere ale parlamentului rus, precum şi ministrul de externe Serghei Lavrov, fostul preşedinte Dmitri Medvedev şi secretarul Consiliului, Nikolai Patruşev, potrivit The Moscow Times, citat de Agerpres.

Preşedintele rus a subliniat că principala temă de discuţii este „situaţia din zona operaţiunii militare speciale”, unde Ucraina a lansat o contraofensivă a cărei ţintă se aşteaptă să fie Crimeea.

Două poduri au fost avariate

Atacurile forţelor ucrainene în noaptea de miercuri spre joi au avariat două poduri la graniţa dintre regiunea Herson (sudul Ucrainei) şi Crimeea, unde se află o mare grupare de trupe ruseşti. În special, cel mai afectat a fost podul Ciongar, ruta cea mai scurtă dinspre Crimeea spre Melitopol şi mai departe spre frontul de sud în regiunile Zaporojie şi Doneţk. De asemenea, forţele ucrainene au lovit şi podul peste Golful Sivaş.

Ministrul Apărării, Serghei Şoigu, i-a raportat lui Putin despre situaţia de pe front, indicând că ritmul contraofensivei ucrainene a încetinit în ultimele zile după ce „inamicul a suferit pierderi semnificative”. Iar secretarul Consiliului Securităţii, Nikolai Patruşev, a spus că despre pierderi vin informaţii dispersate, dar că ar fi vorba de „peste 13.000 de soldaţi ucraineni ucişi”. În plus, în perioada 4-21 iunie, forţele ruse au distrus 246 de tancuri ucrainene, inclusiv 13 tancuri occidentale, a spus el.

Tehnica occidentală pe care o primeşte armata ucraineană „nu va influenţa în mod semnificativ cursul acţiunilor militare”, l-a asigurat Şoigu pe Putin, potrivit The Moscow Times. „Nu vedem nicio ameninţare aici, mai ales că formăm intens rezerve”, a spus ministrul apărării rus.

Potrivit lui Serghei Şoigu, 1.336 de persoane se înscriu zilnic pentru serviciul militar cu contract, ceea ce echivalează cu un nou regiment în fiecare zi, iar în total armata a primit 114.000 de noi soldaţi prin contract şi 50.000 de voluntari.

„Către sfârşitul lunii iunie, vom finaliza formarea rezervei pentru armată şi în viitorul foarte apropiat vom finaliza formarea unui corp de armată”, a spus Şoigu, adăugând că cinci regimente au fost deja formate în proporţie de 60%, urmând ca aceste noi unităţi să primească peste 3.000 de echipamente militare în viitorul apropiat.

Putin le-a cerut miniştrilor şi membrilor Consiliului Securităţii Rusiei „să pornească de la faptul că potenţialul ofensiv al Ucrainei nu a fost epuizat deocamdată”. „O serie de rezerve strategice nu au fost încă introduse în luptă şi vă rog să aveţi în vedere acest aspect atunci când vă elaboraţi planurile operaţionale”, le-a recomandat el.

Cu toate acestea, rezervele de personal mobilizat al Ucrainei nu sunt nelimitate, a spus în continuare Putin. „Desigur, se pot furniza echipamente suplimentare. Dar rezerva de mobilizare nu este nelimitată şi se pare că aliaţii occidentali ai Ucrainei au decis să lupte cu Rusia până la ultimul ucrainean”, a afirmat preşedintele rus, citat de RIA Novosti şi Interfax.

Prigojin a acuzat conducerea militară de la Moscova că minte

Evgheni Prigojin, şeful grupului privat de mercenari Wagner, a acuzat joi conducerea militară de la Moscova că minte şi ascunde situaţia reală de pe frontul în Ucraina, potrivit dpa.

Ministrul Apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, îi servesc „rahaturi” preşedintelui Vladimir Putin, în speranţa că „minciunile” ar trebui doar să fie suficient de teribile pentru ca preşedintele să le creadă, a declarat Prigojin într-un mesaj audio pe Telegram.

Forţele ucrainene au avut deja succese semnificative, a spus el. „Sunt zone mari pe care le-am pierdut”, afirmă şeful Wagner, potrivit căruia pierderile în rândurile soldaţilor ruşi sunt, de asemenea, mari şi sunt ascunse ‘probleme colosale’. 

Foto! Cum a arătat centrul Capitalei în Noaptea de Înviere

La slujba de Înviere din centrul municipiului Chișinău s-au adunat sute de oameni. Scuarul Mitropoliei Chișinăului si a întregii Moldove a devenit neîncăpător pentru enoriașii care au asistat la serviciul divin cu coșurile pline de bunătăți și purtând Focul Haric.

Cetățenii Republicii Moldova au trăit cu bucurie Învierea Domnului, s-au rugat pentru pace, sănătate și bunăstare. Iată, mai jos, care a fost atmosfera în centrul capitalei!

Foto: Primăria Municipiului Chișinău

Canada va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar pentru dezvoltarea sectorului energetic și judiciar

Canada va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar pentru dezvoltarea sectorului energetic și judiciar, dar și pentru sprijinirea societății civile. Un anunț în acest sens a fost făcut de ambasadorul Canadei în Moldova cu sediul la București, Gavin Buchan, în cadrul unui interviu. Potrivit acestuia, negocierile privind acordarea unui împrumut major acordat Executivului de la Chișinău sunt în proces.

„Introducem o serie de domenii în care vom sprijini Moldova. Avem un mic proiect de sprijin pentru societatea civilă, avem sprijin pentru sistemul judiciar, vom introduce un anumit sprijin în sectorul energetic și suntem în proces de negociere a unui împrumut major, pentru sprijin financiar acordat Guvernului. Moldova este o țară mică, dar este o țară care a făcut absolut tot ce trebuie să facă pentru a câștiga invitația de aderare la Uniunea Europeană, pe care a primit-o anul trecut”, a spus oficialul, transmite moldova1.md. 

Ambasadorul Canadei la Chișinău a spus că Republica Moldova face toate reformele corecte și este pe cale să devină o democrație europeană.

„Ei introduc tot felul de măsuri corecte și merită în mod absolut sprijinul nostru în fața eforturilor consistente ale Rusiei de a-i destabiliza. Deci, da, ca și în cazul Ucrainei, Canada și România sunt foarte aliniate în privința importanței susținerii Republicii Moldova. Și una dintre marile bucurii ale misiunii mele aici este că ajung să lucrez la lucruri concrete de genul acesta, în colaborare cu partenerii mei români, a relatat oficialul.

Referindu-se la combaterea fenomenului dezinformării din țara noastră, Buchan a precizat că autoritățile trebuie să se asigure că încurajează gândirea critică și să-i facă pe oameni să înțeleagă care sunt sursele de știri credibile și care nu.

„Trebuie să avem mesaje puternice și proactive, trebuie să preîntâmpinăm asta. Trebuie să faci ceea ce ei numesc pre-demontare, să ne asigurăm că oamenii au informațiile corecte în prealabil, astfel încât să știe când aud ceva care este dezinformare. Și într-adevăr, trebuie să încurajăm gândirea critică. Trebuie să-i facem pe oameni să înțeleagă ce este o sursă de știri credibilă și ce nu este o sursă de știri credibilă. Trebuie să-i facem pe oameni să aibă obiceiul să trateze toate postările de pe rețelele de socializare ca și cum ar fi 1 aprilie. Nu ar trebui să existe doar o zi pe an când ne uităm critic la fluxurile noastre de socializare. Ar trebui să fie 365”, a concluzionat Gavin Buchan.

Maia Sandu va efectua o vizită în Norvegia săptămâna viitoare

Președintele Maia Sandu va efectua o vizită de stat în Norvegia, în perioada 6-7 mai. Din delegația condusă de șeful statului va face parte și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Aceasta este prima vizită de stat a unui președinte al Republicii Moldova în această țară.

Pe 17 aprilie, Republica Moldova a fost vizitată de ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide. Într-un interviu pentru Moldova 1, diplomatul a declarat că Norvegia își va deschide în scurt timp o misiune diplomatică în Republica Moldova, transmite moldova1.md.

De menționat că Norvegia este una dintre cele șase țări, unde moldovenii ar putea vota prin corespondență în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional din 20 octombrie.

O zonă cu rămășițe, găsită lângă epava Titanicului, în timpul căutărilor submersibilului Titan
Articolul anterior
Peste 30 de persoane au murit după o explozie într-un restaurant din China. Alte șapte persoane au fost rănite
Articolul următor