Prima țară care recunoaște certificatele verzi doar cu doza trei de vaccin

Săptămâna viitoare va aduce maxime de până la +22.. +24 grade celsius.

Pentru 5 mai, când va fi marcat Paștele ortodox, sunt anunțate maxime de până la +24 de grade.

În zilele de miercuri și joi, dar și de Paște, sunt așteptate ploi.

Săptămâna înaintea sărbătorii de Paște poartă denumirea de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Este perioada în care se recomandă perioadă de rugăciune și spovedanie, pentru a fi pregătit spiritual pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Iată ce semnificație are fiecare zi din Săptămâna Mare.

Săptămâna Patimilor reprezintă zilele care preced Învierii lui Hristos și perioada în care, în Biserica ortodoxă, în fiecare zi se țin slujbe, cu denumirea de denii, și se cântă Prohodul. Este o perioadă de post, de curățare spirituală și fiecare zi are o însemnătate aparte. Iată și explicația fiecărei zile din Săptămâna Mare.

Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare

Duminica Floriilor este cu o săptămână înainte de Paște și reprezintă ziua care marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim, moment în care primirea Lui este trecută în Biblie drept primirea Sa ca Împărat.

Lunea Mare

Este prima zi din Săptămâna Mare și este considerată prima zi a Patimilor lui Hristos. În prima zi de luni, preotul aduce în față icoana tânărului Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt.

La slujbă se citește istoria vieții lui, deoarece este și partea în care se amintește cum Mântuitorul a fost trădat și vândut de Iuda.

Marțea Mare

A doua zi din săptămâna Mare este Marțea Mare sau Marțea Seacă. Este ziua în care Iisus Hristos le-a povestit celor 12 ucenici ai săi două parabole: Cea a celor 10 fecioare și talanților. La slujba de Liturghie, preotul citește Pilda celor 10 fecioare.

Miercurea Mare

Este următoarea zi importantă din Săptămâna Patimilor, care amintește cum Maria Magdalena i-a spălat picioarele Mântuitorului cu propriile lacrimi, în semn de căință, în timp ce se afla în casa lui Iosif cel Lepros. Tot ziua de miercuri din Săptămâna Mare este și ziua în care Iuda l-a vândut pe Hristos pentru 30 de arginți.

Joia Mare

Este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Mare, dar și o zi în care se urmează o serie de tradiții și obiceiuri ale sărbătorii de Paște. În Vinerea Mare se amintește de Cina cea de Taină, ziua în care Iisus a luat masa alături de ucenici săi, pentru a sărbători Paștele evreiesc.

De asemenea, la acest eveniment el spală picioarele celor 12 Apostoli și spune că unul dintre ei l-a vândut.

La Cina cea de Taină, Mântuitorul instituie Sfânta Taină a Împărtășaniei și de aici se spună că pâinea, anafura, este parte din trupul lui Iisus, iar vinul este sângele Mântuitorului.

De aici, după Cina cea de Taină, Iisus merge în grădina Ghetsimani pentru a se ruga, iar de aici este ridicat de farisei și dus în fața lui Pilat.

Vinerea Mare

Este ziua cu o însemnătate puternică pentru credincioși, deoarece este ziua care marchează momentul suferințelor lui Hristos. Este ziua în care Mântuitorul a îndurat toate durerile în drum spre muntele Golgota, acolo unde a fost răstignit.

Sâmbăta Mare

Este ultima zi din Săptămâna Patimilor, moment important pentru credincioși, deoarece marchează ziua în care Iisus Hristos este îngropat. Este momentul în care Iisus face pasul în Iad și oferă posibilitatea tuturor morților de a învia în Viața de Apoi.

Sâmbăta Mare este ultima zi sărbătorită de creștini în Biserică, înainte de ziua de Înviere.

Tradiții și obiceiuri în fiecare zi din Săptămâna Patimilor

Fiecare zi din Săptămâna Mare este o zi însemnată și importantă pentru creștini ortodocși. În fiecare regiune a țării, în zilele înainte de sărbătoarea de Paști se urmează tradiții și obiceiuri vechi de sute de ani. Iată câteva dintre cele mai importante tradiții care se urmează în fiecare zi din Săptămâna Mare.

• În ziua de luni, Lunea Mare, gospodinele pregătesc locuința de sărbătoare. Se face curățenia de Paște, se spală haine, se calcă, se fac reparații acolo unde este nevoie în casă și se aerisește totul pentru sărbătoarea cea mare.
• În ziua de marți se continuă treburile casei și îngrijirea curții. Se spală geamurile, se curăță curtea și gospodăria și se îndreaptă toate cele necesare în casă.
• Chiar și ziua de miercuri din Săptămâna Mare este prielnică pentru treburile gospodărești, în funcție de fiecare zonă în parte. În această zi se mai pot spăla haine, urmând ca apoi să nu mai fie voie.
• Joia Mare este o zi plină de tradiții și obiceiuri. Este ultima zi în care se mai pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart fructe, vin, colaci de post. Se spune că în această zi se deschid mormintele și sufletele morților se întorc acasă.
• În ziua de joi din Săptămâna Mare, gospodinele încep și pregătirea preparatelor de Paște. Acum se face pasca pentru Paște, se pregătește aluatul de cozonaci, și mai ales se vopsesc ouăle.
• Una dintre cele mai populare tradiții spune că ouăle vopsite în Joia Mare și mâncate apoi în ziua de Paște apără oamenii de suferință și necaz, iar dacă coaja lor este îngropată în pășuni, atunci și animalele curții vor fi ferite de necazuri.

Tradiții în Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor

• În Vinerea Mare este și ultima zi de vineri din Postul Mare de Paști, iar în această zi nu se săvârșește nici una dintre cele trei Sfinte Liturghi. Este ziua în care se scoate Sfântul Epitaf din altar și se așază pe masă, în mijlocul Bisericii.
• În Vinerea Mare, tradiția este de a se ține post negru, în amintirea patimilor lui Hristos.
• În zorii zilei, înainte de răsăritul soarelui, o superstiție era ca oamenii să alerge desculți prin rouă, ori să se scalde în ape curgătoare. Se spunea că așa vor rămâne sănătoși pe tot parcursul anului.
• În zorii zilei, oamenii aprindeau tămâie în casă și se plimbau cu ea prin gospodărie pentru a înlătura orice insecte.
• În ziua de vineri, o superstiție este aceea ca femeile să nu coacă pâine, cozonaci sau orice alt preparat, pentru a nu arde mâinile Maicii Domnului.
• În Vinerea Mare nu se fac treburi gospodărești și femeile nu cos, de teamă să nu orbească.
• Sâmbăta Mare este și ultima zi de pregătire pentru ziua de Paște, iar acum se pregătesc toate rețetele culinare de Paște și se aranjează casa de sărbătoare.

De regulă, una dintre cele mai cunoscute tradiții din Sâmbăta Mare este aceea de a sacrifica mielul și de a se pregăti rețeta de drob, friptura de miel sau borșul.

Rugăciune de rostit în săptămâna Patimilor

„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumne­zeul nostru, Care ai plâns pentru La­zăr și lacrimi de întristare și de mi­lostivire ai vărsat pentru dânsul, pri­mește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sân­gele Tău, curățește sângele meu și a­mes­tecă în trupul meu mireasma tru­pului Tău cel de viață făcător.

Fie­rea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să în­dulcească amărăciunea cu care potriv­nicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli.

Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de po­trivnici. Preasfintele Tale mâini, piro­nite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pier­zării, precum a făgăduit preasfântă gu­ra Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu păl­muiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fă­ră­delegi. Duhul Tău, pe care l-ai în­cre­dințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin ha­rul Tău.

Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moște­nirea lor. Nu am lacrimi mângâie­toa­re, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere.

S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfier­bânte cu lacrimile dra­gostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hris­toase, Dumne­ze­ule, Vistie­rul bu­nă­tăților, dă­ruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndu­rerată, ca să pornesc cu tot sufletul în cău­tarea Ta; căci fără de Tine mă voi în­străina de tot binele. Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închi­­puirea icoanei Tale.

Te-am părăsit, Doam­ne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhov­nicească. Numără-mă între oile turmei Tale prea­alese. Hră­nește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine.

Căci inima lor curată este să­lașul Tău și se vede într-însa strălu­cirea descoperiri­lor Tale. Strălu­cirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în ne­cazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mân­tuitorului nos­tru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.”

Sursa: doxologia.ro

Soprana Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Alexandra Procopovici, a câștigat premiul mare la un concurs prestigios internațional organizat de Opera Națională a României din Cluj-Napoca.

Foto: VERUM SOLITUS Vocal Competition

Alexandra Procopovici este câștigătoarea Marelui premiu pentru voce feminină la cea de-a doua ediție a Competiției Vocale „Verum Solitus”.

„Cea de-a doua ediție a Competiției Vocale „Verum Solitus” a luat sfârșit! Vă mulțumim pentru că ați trăit alături de noi intensitatea emoțiilor unei seri muzicale deosebite, ce va scrie istorie în viața unor tineri artiști lirici talentați!”, se arată în comunicatul transmis de către organizatori.

Câștigătorii care au evoluat pe scena Operei clujene sunt:

– Marele premiu pentru voce feminină: Alexandra Procopovici;

– Marele premiu pentru voce masculină: Sebastian Balaj.

Prin acest Premiu, cei doi câștigători vor semna contracte cu 11 opere, respectiv toate instituțiile lirice reprezentate de jurați. 

De asemenea, au fost oferite:

– Premiul publicului: Alexandra Procopovici;

– Premiul Klaudia Taev, oferit de Erki Pehk, director artistic al PromFest: Janetka Hosco;

– Premiul special, oferit de Opera Națională Română Cluj-Napoca: Alina Dragnea și Amelia Stoicescu;

– Premiul special, oferit de Opera Maghiară de Stat Cluj: Robert Bede;

– Premiul special, oferit de Opera Națională București: Samuel Alper Adiguzel;

– Premiul special, oferit de Opera Națională Română Iași: Janetka Hosco și Amelia Stoicescu;

– Premiul special, oferit de Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” București: Ligia Popescu, Antonia Beteag, David Pogana;

– Premiul special, oferit de Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” Chișinău: Janetka Hosco;

– Premiul special, oferit de Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Galați: Corneliu Hoțanu;

– Premiul special, oferit de Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța: Alina Dragnea;

– Premiul Edgar, oferit de soprana Felicia Filip: Zoltan Molanar.