Primăria Chișinău amenajează un nou scuar în sectorul Ciocana

O nouă echipă de pompieri moldoveni pleacă în Grecia pentru a ajuta la stingerea incendiilor.

Pe data de 13 iulie 2024, echipa pompierilor de combaterea terestră a incendiilor forestiere din cadrul IGSU al MAI (GFFFv-MD) din Republica Moldova se va deplasa în Grecia pentru participarea la misiunea de pre-poziționare în cadrul Programului European de Pre-poziționare a Echipelor de Stingere a Incendiilor de Pădure în Republica Elenă, regiunea NEA Makri, informează unica.md cu referire la un comunicat al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova reamintește cetățenilor regulile și condițiile de a introduce în țară bunuri prin intermediul trimiterilor poștale, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

Persoanele fizice au dreptul de a introduce în țară bunuri în valoare de până la 150 de euro cu scutire de la achitarea drepturilor de import, prin intermediul trimiterilor poștale. Condiția e ca trimiterea să fie însoțită de o declarație CN22/CN23, în cazul în care sunt transportate de către operatorul poștal național ÎS ,,Poșta Moldovei”. Totodată, mărfurile nu trebuie să indice caracter comercial.

În această categorie nu se regăsesc bunurile cumpărate în magazinele online după cum urmează:

• produse alcoolice;
• tutun şi produse din tutun;
• parfumuri şi ape de toaletă;
• loturi care nu poartă caracter ocazional.

Atenție! Bunurile menționate mai sus vor fi taxate indiferent de valoare. La introducerea lor pe teritoriul țării, persoana fizică este obligată să depună declarația vamală și să achite drepturile de import.

În cazul în care primiți mărfuri de la o persoană fizică aflată în afara țării, aveți dreptul să introduceți cu scutire de la achitarea drepturilor de import (conform art.223 Cod Vamal) următoarele bunuri:
produse din tutun:

• 40 de ţigarete;
• 40 de rezerve din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului;
• 25 de ţigări de foi;
• 10 trabucuri;
• 50 de grame de tutun de fumat;

alcool şi băuturi alcoolice:

• băuturi distilate şi spirtoase cu o concentrație alcoolică de peste 22% în volum; alcool etilic nedenaturat de 80% din volum şi peste – 1 litru; sau
• băuturi distilate şi spirtoase şi aperitive pe bază de vin sau alcool, tafia, sake sau băuturi similare cu o concentrație alcoolică de cel mult 22% în volum; vinuri spumante, lichioruri – 1 litru sau o combinaţie proporţională a acestor produse diferite; şi
• vinuri liniştite – 2 litri.

parfumuri – 50 ml sau apă de toaletă – 250 ml.

În cazul în care bunurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul trimiterilor poștale internaționale depășesc limita neimpozabilă, persoana fizică este obligată să declare bunurile, alegând una din următoarele forme de declarare:

• Declarația vamală cu set redus de date pe suport de hârtie care poate fi descărcată pe pagina web a Serviciului Vamal. Aceasta se prezintă Postului vamal Poșta, fie înainte de prezentarea trimiterii poștale internaționale în vamă (la adresa de e-mail pv.posta@customs.gov.md), fie în momentul prezentării trimiterii poștale internaționale pentru vămuire;
• Declarația vamală cu set redus de date H6; sau
• Declarația vamală standard H1.

În funcție de categoria trimiterii poștale internaționale, declarațiile vamale (H1 sau H6) se depun în Sistemul Informațional Vamal ,,ASYCUDA World” prin intermediul unui reprezentant (broker vamal sau operator poștal). Operatorii economici pot declara trimiterile poștale internaționale după cum urmează:
–  în cazul importului:

• trimiterile a căror valoare nu depășește suma de 100 Euro și sunt importate în scop necomercial – se consideră a fi declarate pentru punerea în liberă circulație prin prezentarea lor la vamă de către operatorul poștal, cu condiția ca datele necesare (din Manifestul poștal) să fie acceptate de către Serviciul Vamal;
• trimiterile cu valoare între 100 – 1000 de euro pot fi declarate în baza declarației vamale cu set redus de date H6;
• trimiterile peste 1000 de euro se declară în baza declarației vamale standard H1;

– în cazul exportului:

• trimiterile de până la 1000 de euro sunt considerate a fi declarate la export prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal (în cazul ÎS Poșta Moldovei) sau, în cazul operatorilor poștali expres – sunt considerate a fi declarate la export prin prezentarea lor la postul vamal de ieşire, cu condiţia ca datele din documentul de transport şi/sau factură să fie disponibile şi acceptate de Serviciul Vamal;
• declarația vamală cu set redus de date H6 – pînă la 1 000 Euro;
• declarația vamală standard H1, pentru mărfurile care depășesc 1 000 Euro.

Scutirile de care poți beneficia:
– de la plata TVA și taxa vamală:

• mărfurile importate în scopuri necomerciale, dacă valoarea intrinsecă a acestor mărfuri nu depășește suma de 100 de euro (art.103 alin.93 Cod Fiscal, art.219 alin.(1) Codul Vamal);
• importul mostrelor de mărfuri cu valoarea intrinsecă care nu depăşeşte 22 de euro pentru un import (art.103 alin.97 Cod Fiscal, art.219 alin.(1) Cod Vamal).

– de la plata taxei vamale:

• loturile de marfă care sunt expediate direct dintr-o ţară străină unui destinatar în Republica Moldova şi conţin bunuri a căror valoare intrinsecă nu depăşeşte 150 de euro/lot marfă (art.219 alin.(1) Cod Vamal).

Mai multe informații puteți afla apelând ofițerii Liniei de informare a Serviciului Vamal la numărul de telefon +373 22 78 8888. De asemenea, ne puteți contacta prin intermediul chat-ului sau prin poșta electronică, la adresa: callcenter@customs.gov.md .

Informaţi-vă din surse sigure! O persoană informată este o persoană protejată!

Asasinatul din 10 iulie de la terasa din sectorul Râșcani al Capitalei le-a fost de învățătură structurilor de forță și de drept. Autoritățile centrale își propun să înăsprească regulile privind procedura de obținere a azilului în R. Moldova, după ce s-a constatat că victima omorului nu putea fi extrădată în Marea Britanie și se afla în libertate din cauza tărăgănării procesului de solicitare a azilului în instanțele de judecată, scrie ziua.md.

Subiectul a fost discutat, vineri după-amiaza, în cadrul unei ședințe convocată la Guvern de premierul Dorin Recean, acolo unde au fost chemați ministrul Justiției, cel de Interne, șeful IGP, directorul SIS și reprezentanți ai Procuraturii Generale și CSM.

Potrivit premierului, unii cetățeni străini, solicitanți de azil, care se află în căutare internațională, utilizează o schemă de corupție și profită de breșele din sistem pentru a rămâne în libertate pe teritoriul Republicii Moldova.

„Solicitarea de azil de către un cetățean străin nu permite reținerea acestuia sau interdicția de a intra în țară, iar tergiversarea dosarelor ani la rând permite aflarea în libertate a acestor persoane. Azi în Republica Moldova avem 38 de cetățeni străini, căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale și, în câteva cazuri, infracțiuni cu violență, care profită de situația descrisă mai sus. În urma ședinței, am convenit modificarea de urgență a cadrului normativ privind azilul în Republica Moldova”, a declarat șeful executivului.

Ministerul de Interne urmează să întreprindă măsuri de verificare a situației solicitanților de azil, inclusiv a celor cărora le-au fost respinse cererile de azil și se află în procedură judecătorească. De asemenea, instituțiile statului se vor asigura că cetățenii străini care intră pe teritoriul Republicii Moldova nu reprezintă pericol social.

Crima de la Râșcani s-a produs miercuri dimineață, la terasa unei cafenele. Bărbatul împușcat este de origine turcă și făcea parte dintr-o grupare criminală. Acesta a fost anunțat pe canalele Interpol de către autoritățile de drept ale Regatului Unit al Marii Britanii, cu scop de arest și extrădare, fiind învinuit de comiterea unor infracțiuni de contrabandă și comercializarea heroinei.

În perioada 2022-2023, autoritățile Republicii Moldova au primit de la cele din Marea Britanie patru cereri de extrădare în privința acestuia. Potrivit procuraturii, după ce a fost reținut, cetățeanul turc a depus o cerere de azil, care a fost respinsă abia peste cinci luni.

Avocatul victimei a contestat-o, fapt care a dus la tărăgănarea procesului. Mai mult decât atât, Codul de procedură penală prevede că o persoană nu poate fi privată de libertate mai mult de 180 de zile, în cazul în care pe rol se află o cerere de azil.