Primăriile vor putea arenda suprafețele neprelucrate timp de doi ani

Din cauza migrației și a interesului scăzut pentru agricultură, există sute de terenuri agricole neprelucrate prin localitățile țării. Preponderent, această situație este întâlnită în centrul și sudul țării, arată ultimul Recensământ agricol, realizat în 2011.

În satul Ciorești, raionul Nisporeni, sunt peste 1.800 de hectare de terenuri agricole, iar aproximativ 600 din ele sunt lăsate de izbeliște, fără a mai fi prelucrate ani la rând. Buruienile și alte plante dăunătoare care se înmulțesc pe aceste pământuri contaminează până la urmă și terenurile care sunt îngrijite, afirmă specialista pentru reglementarea regimului funciar din localitate, Nina Guțu, transmite radiomoldova.md.

„Vin fermierii care prelucrează pământul și se plâng că înaintează salcâmii din terenurile vecine. Sunt și diferite insecte, și fluturi, sămânța diferitor buruieni se transmite cu vântul și ajunge pe loturile care sunt îngrijite.”

Primarul satului Ciorești, Valeriu Guțu, spune că o asemenea situație este comună pentru majoritatea satelor. După reforma agrară Pământ, când au fost repartizate cote de teren oamenilor, doar unii săteni au continuat să practice agricultura, iar restul s-au concentrat pe alte activități. Cei care au vrut să vândă pământul au renunțat din cauza prețului ridicat la tranzacțiile de vânzare-cumpărare, iar loturile au rămas în final abandonate, precizează alesul local. Migrația și lipsa unei piețe de desfacere pentru legume și fructe sunt alte cauze ale acestei situații triste, mai spune Valeriu Guțu.

„Cine are de lucrat aceste pământuri le lucrează, dar ei fac doar agricultură de întreținere. De când a început această împroprietărire foarte multă lume a decedat, iar urmașii nu doresc să plătească sume enorme pentru a fi noii proprietari. Și atunci pur și simplu le lasă. Un alt motiv ar fi migrația, oamenii pleacă și nu le mai pasă de aceste pământuri. Chiar dacă am lua în gestiune terenurile, ce să facem cu ele? Nu avem specialiști care să se ocupe și nici nu știm ce am putea face cu pământurile dacă ele sunt împrăștiate în diferite părți ale satului.”

Recensământul agricol din anul 2011 relevă că, în total, în Republica Moldova sunt neprelucrate aproape 250.000 de hectare, cele mai multe fiind în centrul și sudul țării. Conform datelor colectate cu mai bine de 13 ani în urmă, avem mii de terenuri agricole lăsate în paragină la Cahul, Hâncești, Căușeni sau Călărași.

În această situație, la sfârșitul anului trecut, a fost aprobat un nou Cod funciar, care stipulează că primăriile vor putea lua în gestiune suprafețele abandonate și să le dea în arendă agenților economici, dacă acestea nu sunt prelucrate timp de doi ani succesiv. Codul prevede mai întâi somarea proprietarilor, iar în lipsa unui răspuns în decurs de trei luni vor pierde terenul care va trece în gestiunea administrației locale.

33 de localităţi din Republica Moldova au „surori” şi „fraţi” gemeni în România

Jurnaliști de la o publicație locală din Republica Moldova au descoperit o serie de localități cu denumiri omonime, situate în Basarabia și România. Numărătoarea a început cu centrele raionale: Ungheni – Ungheni, Călăraşi – Călăraşi, pe un mal și pe altul ale Prutului. „De la Sculeni, localitate din Basarabia – până la Oradea, există o serie de localităţi cu aceleaşi nume.

Am trecut pe lângă Sineşti… Nu, nu cel din raionul Ungheni, ci din judeţul Iaşi, iar la capătul celălalt al României, ne-am pomenit, la… Ungheni. La întoarcerea acasă, am numărat 33 de localităţi din raioanele Ungheni și Călăraşi, care au câte una sau mai multe „surori” sau „fraţi” gemeni peste Prut”, conform expresul.md.

Călăraşiul și Ungheniul din Republica Moldova au câte patru „fraţi” peste Prut

„Călăraşiul moldovenesc este bogat, are patru „fraţi”. Unul dintre ei i-a devenit foarte apropiat. Centrul Judeţean Călăraşi, cu ani în urmă, s-a înfrăţit cu centrul raional Călăraşi şi, de atunci, dezvoltă o colaborare frumoasă. Mai există, în România, localități cu numele Călăraşi, în judeţele Botoşani, Cluj şi Dolj.

Şi Ungheniul basarabean are patru „fraţi”. Cu unul dintre ei a constituit, cândva, o singură localitate. Prutul o străbătea, fără să despartă sătenii. Acum sunt despărţiţi. Ungheniul din stânga a devenit oraş, cu o populaţie de circa 40 de mii de locuitori. Ungheniul din dreapta Prutului a rămas un sătuc, în care locuiesc peste 1500 de oameni. În urmă cu cinci ani, s-a încercat o apropiere dintre localitățile respective întrăinate, dar fără prea mare succes. Celelalte localităţi cu numele Ungheni se află în judeţele Neamţ, Argeş, Mureş”,  informează jurnaliștii basarabeni.

18 localități din raionul Ungheni și tot atâtea cu denumiri omonime există în România

Dintre cele 74 de localităţi din raionul Ungheni 18 au fraţi şi surori gemene peste Prut, conform autorilor. „Sculeni – pe-un mal, Sculeni – pe altul. Costuleni – pe stânga, Costuleni – pe dreapta. Floreştiul din actuala Republică Moldova are 14 „fraţi” gemeni, în judeţele Bacău, Botoşani, Vaslui, Alba, Bistriţa-Nasăud, Buzău, Cluj, Gorj, Dolj, Giurgiu, Mehedinţi, Prahova, Sibiu și Tulcea. Nici Petreştiul nu se lasă. Există sate cu aceeași denumire la Iaşi, Bacău, Vrancea, Alba, Argeş, Cluj, Dimboviţa, Gorj, Hunedoara și Satu Mare.

Valea Mare o găsim nu doar în Republica  Moldova, ci şi în următoarele județe ale României: Olt, Vâlcea, Covasna, Bacău sau Dâmboviţa. Apoi, Stolniceni e situat și în Botoşani, şi Vâlcea. Sineşti – în Iaşi şi Vâlcea, Corneşti – în Cluj şi Timiş, Măcăreşti – în Iaşi şi Alba, Mânzăteşti – în Vaslui şi Iaşi,  iar Todireşti – în Iaşi, Suceava şi Vaslui. Blindeşti este şi în Botoşani, Buciumeni – în Dâmboviţa, Bumbăta – în Vaslui, Măgurele – în Prahova, Mănoileşti – în Botoşani, Moreni – în Iaşi, Neamţ, Dâmboviţa, Dolj, iar Negureni – la Constanţa.

Nouă localități călărășene, „surori”  gemene cu cele ale unor români  din Țară

Autorii micii investigații ne mai spun că „fraţi” şi „surori” gemene mai au nouă localităţi ale raionului Călăraşi. Lider la acest capitol este Buda. Sate cu acelaşi nume pot fi întâlnite în județele Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava, Vaslui, Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu și Vâlcea. Iar Frumoasa codrilor din Călărași are „surori” gemene în Bacău, Suceava, Harghita,Teleorman, iar Horodişte – în Botoşani şi Iaşi. Mândra este mândră şi în Argeş, Braşov, Sibiu, iar Palanca  o regăsim în Bacău, Giurgiu şi Prahova. Rădeni avem şi în Botoşani, Neamţ, Iaşi. Dacă vrem să ajungem la Sadova, trebuie să precizăm la care anume: la cea din raionul Călărași sau din județele Suceava sau din Dolj. Săseni e situat și în Galaţi, Seliştea – și în Botoşani şi Arad,  potrivit expresul.md, citat de evz.ro.

Ce cred ucrainenii despre prelungirea fără alegeri a mandatului lui Zelenski

Cei mai mulți dintre ucraineni continuă să-l considere pe Volodimir Zelenski preşedintele lor legitim, în pofida prelungirii mandatului său fără alegeri pe fondul invaziei declanşate de Rusia în februarie 2022, relatează DPA citat de stirileprotv.ro.

Conform unui sondaj publicat luni de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev, 70% dintre cei 2.011 de intervievaţi consideră că Zelenski trebuie să rămână în funcţie până la sfârşitul războiului. Doar 22% s-au declarat împotrivă.

Rezultatele acestei anchete contrazic afirmaţia Moscovei potrivit căreia mandatul lui Zelenski a expirat de mult timp şi că acesta nu mai este preşedintele legitim al ţării.

Mandatul lui Zelenski s-ar fi încheiat oficial la 20 mai 2024. Cu toate acestea, aproape o cincime din teritoriul Ucrainei este ocupat de trupele ruse, ceea ce face imposibilă organizarea de alegeri. Legea marţială, impusă după invazie, împiedică, de asemenea, organizarea unor noi alegeri.

Potrivit sondajului, 56% dintre ucraineni s-au declarat mulţumiţi de prestaţia lui Zelenski în calitate de preşedinte, iar procentul celor nemulţumiţi de performanţele sale este 37%. Într-un sondaj realizat în septembrie anul trecut, prestaţia lui Zelenski era aprobată de 77% din ucraineni.

Un total de 58% dintre persoanele intervievate s-au pronunţat pentru absenţa compromisurilor în negocierile cu Rusia, iar 30% au votat împotrivă.

În acelaşi timp, 65% dintre cei intervievaţi au fost de părere că obiectivele oricăror negocieri cu Rusia ar trebui să fie supuse unui referendum.

Au mai rămas zile numărate! Distracția verii va fi la Festivalului KALEIDOSCOP! Două zile de experiență fierbinte pe care nu trebuie să o ratezi

Au mai rămas zile numărate! Bucură-te de distracția verii la cea de-a 3-a ediție a Festivalului KALEIDOSCOP, desfășurat pe durata a 2 zile în 2024 – o experiență fierbinte pe care nu vrei să o ratezi!

Și pentru 2024 ne propunem să vă impresionăm cu show-ul artiștilor îndrăgiți. Aceștia vor aduce o explozie de culoare și energie festivalului. În curând, vom anunța treptat cine vor fi cei care vor face parte din line-up-ul acestei ediții.

Conceptul evenimentului se inspiră din filozofia că viața este o schimbare continuă, iar misiunea noastră este să descoperim farmecul ei și să apreciem culorile variate.

Program:

22 iunie
– Subcarpați
– KILLA FONIC
– Alternosfera
– Sickotoy
– Tosh
– Vescan

23 iunie
– Irina Rimes
– The Motans
– Smiley
– The URS
– Andia

Tipuri de bilete:

– Individual (o persoană)
– Family (2 adulți + 3 copii până la 12 ani) *pentru acces la Festival se prezintă toți odată
– 6 Friends (6 persoane) *pentru acces la Festival se prezintă toți odată

#ziua1 înseamnă acces doar pe 22 iunie
#ziua2 înseamnă acces doar pe 23 iunie
*Abonament – acces la Festival ambele zile
**Copiii până la 5 ani au acces gratuit
***În caz de ploi, la Festival vor fi puse în vânzare pelerine de ploaie la preț de 20 lei/bucata
****Acces pe teritoriu cu mâncare și băutura proprie este interzis

Prețuri:


”preț redus”
: 15.04.2024 – 20.06.2024

Abonament ”Individual” – 799 lei
Abonament ”Family” – 1599 lei
Abonament ”6 friends” – 3999 lei
Ziua 1 sau 2 ”Individual” – 499 lei
Ziua 1 sau 2 ”Family” – 999 lei


”standard”
: 21.06.2024 – 23.06.2024Abonament ”Individual” – 900 lei
Abonament ”Family” – 1800 lei
Abonament ”6 friends” – 4500 lei
Ziua 1 sau 2 ”Individual” – 600 lei
Ziua 1 sau 2 ”Family” – 1200 lei

Organizator: iTicket

Partener General: MASTERCARD, FinComBank

Partener Principal: FINCH  

Partener: TYMBARK 

Parteneri Media: JurnalTV, TV8, HIT FM

Stai conectat pe rețelele de socializare pentru a fi printre primii care află noutățile despre festival.

Website: https://kaleidoscop.md/

Facebook: https://www.facebook.com/kaleidoscop.md

Instagram: https://www.instagram.com/kaleidoscop.md/

TikTok: https://www.tiktok.com/@kaleidoscop

Achită cu cardul Mastercard și primește cashback garantat de 10% în contul iTicket.
Perioada 30.05 – 16.06
Iar în perioada 17.06 – 22.06 achită cu Mastercard în sumă de 1000 lei și mai mult și primește garantat 10% cashback în contul iTicket.

Cumpără bilete AICI!

Filip Kirkorov poate vizita Republica Moldova
Articolul anterior
Fermierii din UE reiau protestele: Peste 5000 de tractoare au pornit spre Bruxelles
Articolul următor