Zeci de mii de militanţi proeuropeni au manifestat din nou duminică la Tbilisi, capitala Georgiei, pentru a cere demisia guvernului, acuzat că nu a reuşit să obţină statutul de candidat la Uniunea Europeană, comentează AFP.
În cursul serii, peste 35.000 de manifestanţi s-au adunat în faţa parlamentului georgian, blocând circulaţia pe principala arteră din capitală şi fluturând drapeluri europene şi georgiene, precum şi pancarte pe care scria „Noi suntem Europa”, potrivit unor corespondenţi ai agenţiei France Presse, transmite Digi24.ro.
Toate formaţiunile de opoziţie şi mai multe organizaţii pro-europene au lansat apeluri la manifestaţii pentru a creşte presiunea asupra partidului de guvernământ, Visul Georgian, acuzat de derivă autoritară şi de deteriorarea relaţiilor cu Bruxellesul.
„Cerem ca oligarhul Bidzina Ivanişvili (fondatorul Visului Georgian) să renunţe la puterea executivă şi să o transfere, respectând Constituţia, unui guvern de uniune naţională”, au solicitat acestea într-un mesaj pe Facebook înainte de manifestaţie.
Un nou guvern trebuie „să realizeze reformele cerute de UE şi care ne vor aduce automat statutul de candidat la aderarea la UE”, a continuat textul.
Pentru unul dintre manifestanţi, chirurgul Nika Gorgaslidze, 45 de ani, „Ivanişvili trage sforile guvernului, parlamentului, tribunalelor, media: este un sistem care nu este democratic şi nici compatibil cu obiectivul Georgiei de a deveni membru al UE”.
„Manifestaţiile noastre nu se vor opri până când nu vom avea un nou guvern capabil să implementeze reformele necesare pentru a deveni membru al UE”, a afirmat Marina Sanodze, o studentă de 19 ani.
La 23 iunie, liderii europeni au declarat că sunt „gata să acorde statutul de candidat” Georgiei, ţintă, în 2008, a unei ofensive a armatei ruse, dar numai după punerea în practică a unor reforme importante.
Această decizie a fost urmată de manifestaţii împotriva Visului Georgian, în cursul cărora s-a cerut ca Bidzina Ivanişvili – considerat omul-forte al ţării, chiar dacă nu mai are o funcţie politică oficială – să renunţe la putere.
Georgia, aflată la Marea Neagră, a solicitat aderarea la UE în acelaşi timp cu Ucraina şi Republica Moldova, alte două foste state sovietice, la câteva zile după ce Rusia a atacat Ucraina la 24 februarie.
La 23 iunie, liderii europeni au acordat acest statut Kievului şi Chişinăului, dar nu şi Tbilisiului, recunoscând, însă, „perspectiva europeană” a Georgiei. „Viitorul Georgiei este în cadrul UE”, a dat asigurări preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Acest anunţ a fost salutat drept „istoric” de preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili. „Suntem pregătiţi să acţionăm cu hotărâre în următoarele câteva luni pentru a obţine statutul de candidat”, a scris ea pe Twitter.
Dar Bruxellesul cere Tbilisiului reforme pentru a consolida justiţia, libertatea presei, sistemul electoral şi lupta împotriva oligarhilor, într-o ţara zguduită regulat de crize politice.
Premierul Irakli Garibaşvili, din partidul Visul Georgian, a asigurat că guvernul său este „mobilizat” să îndeplinească aceste reforme şi să obţină statutul de candidat „cât mai curând posibil”.
Georgia urmăreşte de ani de zile să adere la UE şi NATO. Pe fondul acestor ambiţii, un război de scurtă durată a avut loc în 2008 cu Rusia, care a recunoscut imediat independenţa a două teritorii georgiene separatiste.
