Putin a lovit însuși în Kremlin? Ipotezele care susțin versiunea

Administrația prezidențială rusă a susținut miercuri că Kremlinul a fost atacat cu drone în cursul nopții, într-un act pe care îl consideră un atentat la viața președintelui Vladimir Putin.

Rezidenții au filmat momentul în care două drone lovesc Kremlinul FOTO Captură Twitter

Rezidenții au filmat momentul în care două drone lovesc Kremlinul FOTO Captură Twitter

Locuitorii au relatat că au auzit două explozii în spatele zidurilor Kremlinului puțin după ora locală 02.00, urmate de stingerea luminilor. Filmări distribuite de rezidenți pe un canal local de Telegram au surprins incidentul, în timp ce un nor de fum se ridica deasupra Kremlinului. În filmări se văd și flăcări.

Autoritățile ruse susțin că a fost un atac al Ucrainei, care a lansat două drone, dar că acestea au fost doborâte de apărarea aeriană rusă.

Nu au fost raportați răniți, potrivit agenției de știri TASS. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a venit cu precizarea că Vladimir Putin nu se afla la reședința prezidențială în acel moment.

Kremlinul, care a prezentat incidentul drept un „atac terorist planificat” și o „tentativă de asasinat asupra președintelui Rusiei”, amenință cu „măsuri de represalii”.

De partea cealaltă, un purtător de cuvânt al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a negat că Kievul se află în spatele unui atac asupra Kremlinului, acuzând la rândul său Moscova că a „escaladat în mod deliberat situația înainte de 9 mai”, data la care Rusia marchează cu o paradă militară Ziua Victoriei. Oficialii ucraineni au pus incidentul pe seama eventual a partizanilor anti-Kremlin, subliniind că Ucraina nu ar avea cum să beneficieze pe urma unor asemenea acțiuni, scrie Adevarul.

Baza, un canal Telegram conectat agențiile de aplicare a legii din Rusia, a postat o înregistrare video care arată un obiect zburător care se apropie de cupola clădirii Senatului de la Kremlin cu vedere spre Piața Roșie – locul unde are loc parada de Ziua Victoriei – și care explodează într-o flamă.

Consilierul prezidențial Mihailo Podolyak a declarat în comentarii pentru Reuters: „Ucraina nu are nimic de-a face cu atacurile cu drone asupra Kremlinului. Noi nu atacăm Kremlinul pentru că, în primul rând, asta nu rezolvă nicio sarcină militară”.

„În opinia mea, este absolut evident că atât „relatările  despre un atac asupra Kremlinului”, cât și, simultan, presupusa detenție a sabotorilor ucraineni în Crimeea… indică în mod clar pregătirea unei provocări teroriste pe scară largă din partea Rusiei în zilele următoare”.

„Formularea aleasă de statul terorist este una surprinzătoare. Un atac terorist înseamnă casele distruse în Dnipro și Uman, sau un atac cu rachete asupra unei gări din Kramatorsk și multe alte tragedii”, a reacționat purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serhii Nikiforov.

„Noi luptăm pe teritoriul nostru. Nu avem suficiente arme pentru asta. Noi nu l-am atacat pe Putin. Lăsăm asta în seama tribunalului”, a spus Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Helsinki.

„Cine sunt acești oameni și de ce urcă pe acoperiș chiar înainte de explozie?”, s-a întrebat Anton Gerașcenko, consilier prezidențial, indicând în filmare oameni pe acoperiș.

Versiunea oficială a evenimentelor prezentată de Kremlin lasă multe întrebări fără răspuns.

Ce spun martorii

Martorii au declarat că cele două explozii s-au produs la mai bine de 10 minute una de alta, ceea ce înseamnă că unitățile federale de protecție care păzeau Kremlinul fie nu au reacționat la prima explozie, fie nu sunt competente.

Un rezident intervievat de publicația independentă Verstka a povestit că a auzit prima explozie în jurul orei 02:30. Cea de-a doua, a spus el, a avut loc câteva minute mai târziu, la ora 02:42. Înregistrările distribuite pe canalele locale Telegram cu prima și a doua explozie au apărut de asemenea, la câteva minute distanță.

Verstka a observat că una dintre cele mai izbitoare înregistrări video ale „atacului” a fost aparent captată dintr-o clădire situată în Piața Roșie, care aparține administrației prezidențiale.

Un lucrător anonim din interiorul Kremlinului a declarat pentru Verstka că nu s-a produs niciun fel de panică și nici nu s-a procedat la securitate sporită în dimineașa zilei de miercuri.

„Nu s-a întâmplat nimic neobișnuit. Grădina Alexandru nu a fost blocată, mașinile erau parcate ca de obicei”, a declarat muncitorul.

Incidentul are loc cu doar câteva zile înainte de parada militară de pe 9 mai, când Rusia celebrează Ziua Victoriei, un eveniment de care autoritățile se tem că ar putea fi perturbat de atacuri cu drone. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a interzis miercuri zborurile cu drone în oraș cu excepția celor autorizate printr-un permis guvernamental special.

Presa rusă independentă a relatat săptămâna trecută că lucrătorii din serviciile publice au primit ordin să patruleze pe străzile Moscovei în căutarea unor posibile bombe sau drone.

Nu este clar cum ar fi putut două drone ucrainene să treacă de apărarea aeriană a Rusiei și să ajungă în miezul capitalei, notează Daily Beast.

Mulți parlamentari ruși au profitat miercuri de vestea incidentului de la Kremlin pentru a pleda din nou pentru atacuri cu mult mai brutale asupra Ucrainei.

„Teroriștii s-au stabilit la Kiev și, după cum știți, negocierile cu ei nu au niciun sens. Ei trebuie doar să fie distruși, rapid și fără milă. Este timpul să lansăm un atac cu rachete asupra reședinței lui Zelenski din Kiev”, a reacționat deputatul Rusiei Unite Mihail Șeremet în comentarii pentru presa de stat rusă. „Sunt gata să dau coordonatele: Strada Bankova nr. 11, unde se află așa-numita administrație a președintelui Ucrainei”.

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Maxim Galkin, noi fotografii cu copiii săi la Disneyland, în Paris. Internauții sunt uimiți
Articolul anterior
Un vaccin împotriva virusului respirator sinciţial a fost aprobat, în premieră
Articolul următor