Putin: Rusia va face totul ca să apere Crimeea

Preşedintele Vladimir Putin a spus vineri că Rusia va face totul pentru a preveni ameninţările la adresa securităţii peninsulei Crimeea şi a oraşului-port Sevastopol, anexate în 2014 de Moscova în urma unor referendumuri considerate ilegale de către Occident, în contextul războiului din Ucraina, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Putin, personalism, and the war in Ukraine | Penn Today

„Fără îndoială, problemele de securitate reprezintă o prioritate pentru Crimeea şi Sevastopol, în special astăzi”, pe fondul campaniei militare a Rusiei în Ucraina, a subliniat şeful statului în cadrul unei videoconferinţe privind dezvoltarea socio-economică a peninsulei.

Putin a făcut aceste declaraţii în faţa liderului instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Axionov, între alţi oficiali, în ajunul celei de-a noua aniversări de la anexarea peninsulei ucrainene şi a principalului său port, la 18 martie 2014. „Aş dori să-i felicit pe locuitorii din Crimeea, pe locuitorii din Sevastopol, pe toţi cetăţenii ţării noastre cu ocazia apropiatei Zile a Reunificării Crimeii cu Rusia”, a declarat Putin.

Preşedintele rus a subliniat că, în urmă cu nouă ani, locuitorii din Crimeea şi Sevastopol au luat o „decizie istorică definitivă şi fără echivoc: să facă parte din nou şi pentru totdeauna dintr-o ţară mare şi unică”.

La 18 martie 2014, Vladimir Putin a semnat tratatul de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea şi a oraşului-port Sevastopol, după două referendumuri separate în care locuitorii din Crimeea ar fi susţinut încorporarea acesteia în Rusia în proporţie de 96,77%, iar cei din portul Sevastopol – considerat un oraş cu statut federal – în proporţie de 95,6%. Încorporarea acestora la Rusia a fost pecetluită trei zile mai târziu, notează EFE.

În campania militară pe care Putin a declanşat-o la 24 februarie la scară largă în Ucraina, Rusia a reuşit să creeze un coridor terestru între Donbas, în estul Ucrainei, şi Crimeea, în sud, care are nevoie de resurse hidrologice, energetice şi agricole din sudul Ucrainei pentru a supravieţui.

Odata cu anexarea ilegală, în septembrie anul trecut, a regiunilor ucrainene Lugansk, Doneţk (est), Zaporojie şi Herson (sud), Rusia a transformat Marea Azov într-o mare interioară, ceea ce asigură securitatea Crimeii, care a creat, de asemenea, o linie de fortificaţii.

Cu toate acestea, în ultimele 13 luni de la declanşarea invaziei ruse, Crimeea a fost ţinta a cel puţin două atacuri, ce au fost atribuite de Moscova ucrainenilor. În august 2022, peninsula a fost scena unei operaţiuni de sabotaj împotriva unui arsenal al armatei ruse şi a unor explozii suspecte pe un aerodrom rusesc. În octombrie, podul peste strâmtoarea Kerci, care leagă Crimeea de Rusia, „bijuteria coroanei” lui Putin, a fost grav avariat de un atac cu o maşină capcană atribuit de Moscova Ucrainei.

Vicepremierul rus Marat Husnulin, a declarat vineri că, în curând, pe partea rutieră a podului vor putea începe să circule camioanele de mici dimensiuni, iar cea de-a doua linie de cale ferată urmează să fie redeschisă până în 1 iulie. Cele două benzi pentru autoturisme au fost deja redeschise.

Ucraina nu a încetat să declare că, mai devreme sau mai târziu, va elibera teritoriul ocupat. Din 2020, Kievul marchează Ziua rezistenţei la ocupaţia Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol la 26 februarie, dată la care a avut loc cea mai mare demonstraţie în sprijinul integrităţii şi unităţii statului ucrainean, în 2014, la Simferopol, centrul administrativ al peninsulei.

În august 2021, Ucraina a lansat Platforma Crimeea, în încercarea de a atrage sprijin internaţional pentru recuperarea peninsulei şi care în ultimul an a cerut Rusiei să pună capăt imediat ostilităţilor şi să îşi retragă trupele din teritoriile ocupate în Ucraina.

Rusia amenință că va ataca Polonia. Motivul

Rusia a amenințat că va ataca Polonia dacă vor fi instalate arme nucleare NATO pe teritoriul acestei țări, într-o nouă declarație agresivă a regimului de la Kremlin, făcută de această dată de adjunctul lui Lavrov, Serghei Riabkov, scrie digi24.ro.

„Extinderea practicii misiunilor nucleare comune ale NATO – indiferent care ţară sau ţări s-ar alătura celor care iau parte deja la această practică – are caracter pur destabilizator. Şi în fapt ameninţător”, a afirmat oficialul regimului criminal de la Kremlin, statul agresor care a comis un rapt teritorial în Ucraina și de doi ani bombardează civili în această țară. 

Riabkov susține că practica misiunilor nucleare comune ale ţărilor NATO în apropierea graniţelor statului agresor „exacerbează ameninţările de securitate”. „Şi nu mă refer la desfăşurarea permanentă, care şi ea este intens discutată de demagogi de la Varşovia. De aceea, toţi acei politicieni care discută acum cu entuziasm despre o astfel de schemă în Polonia şi mai departe, din propriile lor motive, trebuie să înţeleagă: mutările în această direcţie nu vor contribui la securitatea Poloniei, ci facilităţile respective vor deveni cu siguranţă o ţintă.

Vor fi în prim-planul planificării noastre militare”, a insistat oficialul statului agresor. Riabkov s-a referit la discuţiile care au loc cu privire la desfăşurarea de facilităţi nucleare ale NATO în Polonia ca fiind o „chestiune în evoluţie”. Rusia urmăreşte îndeaproape cum tratează Polonia această problemă, a mai spus el. Într-un interviu publicat luni de cotidianul Fakt, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că autorităţile poloneze au discutat în mod repetat cu SUA posibilitatea desfăşurării de arme nucleare în Polonia, în cadrul programului „nuclear sharing” al alianţei, adăugând că Polonia este gata să facă acest lucru dacă va fi necesar.

Lumina Sfântă va fi adusă în R. Moldova de Patriarhia Română cu o aeronavă specială

Credincioșii din Republica Moldova se vor putea bucura și în acest an de aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim, scrie jurnal.md.

Mitropolia Basarabiei informează enoriașii că o aeronavă specială va aduce Sfânta Lumină de la Ierusalim la București, Chișinău și Iași, cele trei capitale românești cu importanță istorică deosebită. Astfel, ierarhii Mitropoliei Basarabiei, împreună cu o delegație de clerici și credincioși, vor întâmpina într-o procesiune solemnă Lumina Sfântă la Aeroportul Internațional Chișinău.

Ulterior, Sfânta Lumină va fi distribuită către fiecare protopopiat și parohie din țară prin cele trei Centre Eparhiale (Chișinău, Bălți și Cahul). Detaliile despre programul evenimentului vor fi anunțate ulterior.

„Această aducere a Sfintei Lumini reprezintă un moment de profundă însemnătate spirituală pentru credincioșii din întreaga lume, oferindu-le ocazia să participe la sărbătoarea Învierii Domnului în mod autentic și binecuvântat. În această zi sfântă, credincioșii sunt încurajați să se alăture acestui moment de bucurie și să primească Sfânta Lumină cu inimile deschise și rugăciuni de mulțumire”, se spune într-un mesaj al Mitropoliei Basarabiei..

Reprezentanții instituției se roagă ca Învierea Domnului să aducă lumină, pace și nădejde în inimile tuturor credincioșilor din Basarabia.

Un reputat avocat din Moldova s-a stins din viață

Uniunea Avocaților anunță despre trecerea în neființă a colegei lor, avocata Aurelia Bagrin, scrie telegraf.md.

”În numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, transmitem sincere condoleanțe familiei, prietenilor și colegilor. Suntem alături de ei, oferindu-le susținerea noastră necondiționată și sentimente de profundă compasiune. Fie ca bunul Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace”, este mesajul semnat de către Dorin POPESCU, președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

Aurelia Bagrin a deținut o diplomă de master în Drept. Ea a fost consilier juridic la Centrul de Drept al Avocaților și coordonatoarea proiectului “Ajutor Decentralizat pentru Refugiații Ucraineni”, implementat cu sprijinul Oxfam.

.

Erdogan şi-a dat acordul pentru aderarea Finlandei la NATO
Articolul anterior
În prima sa zi de muncă, un angajat de la salubrizare a găsit o sacoşă plină cu bani. Reacţia bărbatului i-a impresionat pe poliţişti
Articolul următor