R. Moldova, obligată de CEDO să achite 12.300 de euro unei foste deținute din cauza asistenței medicale neadecvate

18/01/2023

News

La 17 ianuarie 2023, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a pronunțat hotărârea sa în cazul Machina vs Moldova, prin care a constatat violarea Articolelor 3 și 13 din Convenție de către Republica Moldova. Cazul reclamantei Tatiana Machina indică asupra existenței, în continuare, a problemelor sistemice și se referă, în mod special la calitatea asistenței medicale din penitenciare, care pune în pericol sănătatea deținuților.

Reclamanta este o persoană cu deficiențe locomotorii și, la momentul expedierii plângerii, aceasta se deplasa doar într-un scaun cu rotile. Ea s-a plâns de condiții materiale precare de detenție în penitenciarul 13, supraaglomerare (14-16 deținuți în celule mici), hrană de calitate proastă și cantitate insuficientă, lipsă de igienă, detenție într-un penitenciar neadaptat nevoilor persoanelor cu nevoi speciale, (ex.: incapacitatea de a face duș sau merge la toaletă fără ajutor, pat neadaptat nevoilor ei, precum și imposibilitatea de a accesa zona de plimbare zilnică sau camera amenajată pentru întâlnirea cu avocatul ei și lipsa unui îngrijitor). Ea a fost infectată cu hepatita C în timp ce se afla în detenție și nu i s-a oferit un tratament medical special necesar stării sale.

Anterior, în septembrie 2014, Tatiana Machina a înregistrat o plângere la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (CPEDAE) cu privire la eșecul de a asigura accesibilitatea și acomodarea rezonabilă, din partea Departamentului Instituții Penitenciare și a Penitenciarului nr.13. De asemenea, a fost invocat faptul discriminării indirecte prin refuzul de a achita indemnizația de invaliditate de către oficiul teritorial al Casei Naționale de Asigurări Sociale, pe motivul că Tatiana s-ar afla deja la întreținerea statului, prin faptul că se află în detenție. La 11 decembrie 2014, CPEDAE a constatat faptul discriminării în cazul Tatianei Machina, în baza ambelor criterii. Decizia CPEDAE nu a fost executată de Departamentul Instituțiilor Penitenciare, ulterior Administrația Națională a Penitenciarelor.

În cererea sa de la Curte, reclamanta s-a plâns că infecția cu hepatită a rezultat din neglijența medicală din închisoare și din condițiile materiale inadecvate de detenție. Curtea subliniază că, răspândirea bolilor transmisibile și, în special, a tuberculozei, hepatitei și HIV/SIDA, ar trebui să fie o problemă de sănătate publică, în special în mediul penitenciar. Prin urmare, în hotărârea din 17 ianuarie 2023, Curtea a constatat că a existat încălcarea art. 3 din Convenție sub aspect de neprevenire a infectării cu virusul hepatic, dar și din cauza lipsei de îngrijire adecvată a reclamantei în timpul detenției sale. Curtea a stabilit că autoritățile naționale nu au făcut nicio încercare reală de a afla ce s-a întâmplat și că întârzierea efectuării unui control (la un an de la închisoare) a subminat orice posibilitate de a evalua dacă reclamanta a fost infectată cu hepatită după încarcerarea ei. Din acest motiv, Curtea nu a putut stabili dacă contaminarea a avut loc în închisoare și, prin urmare, a concluzionat că nerespectarea fără întârziere de către autoritățile penitenciare competente a fost incompatibilă cu obligația generală a statului pârât de a lua măsuri efective, măsuri care vizează prevenirea transmiterii hepatitei și a altor boli contagioase în penitenciare.

Curtea a stabilit în ceia ce privește hepatita cronică, deoarece este o boală care atacă în primul rând ficatul și care, în timp, poate duce la ciroză hepatică, cancer la ficat și deces, a fost esențial ca starea de sănătate a reclamantei să fie evaluată în lumina asigurării unui tratament adecvat. O astfel de evaluare ar fi putut fi făcută pe baza unei biopsii hepatice și a unor teste de sânge relevante pentru a determina genotipul viral și încărcătura virală.

Reclamanta a fost diagnosticată cu hepatită cronică într-o fază inactivă, dar nu este clar cum a fost stabilit acest diagnostic având în vedere că nu a fost efectuată nicio evaluare a încărcăturii virale pe toată durata detenției sale. În această privință, Curtea a considerat irelevantă susținerea Guvernului potrivit căreia reclamanta a primit tratament, întrucât, ca urmare a lipsei unor examinări medicale adecvate, nu fusese stabilit efectul exact al hepatitei asupra sănătății sale și, prin urmare, nu ar fi putut fi stabilit dacă a primit îngrijiri medicale adecvate. Curtea indică că nu există nicio dovadă că reclamanta a fost vreodată examinată de un medic specialist sau că medicamentul prescris în legătură cu hepatita ar fi fost vreodată administrat efectiv (Curtea face referire la cauza Cosovan c. Republicii Moldova, nr. 13472/18, §§ 28 și 30, 22 martie 2022 care a constatat absența medicului hepatolog în Penitenciarul nr.16 și lipsa acreditării serviciului medical penitenciar). Prin urmare, Curtea a considerat că Guvernul nu și-a îndeplinit sarcina probei cu privire la disponibilitatea unei supravegheri medicale adecvate și a unui tratament adecvat al reclamantei în timp ce aceasta se afla în închisoare. Astfel Curtea a concluzionat că a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza lipsei de îngrijire adecvată a reclamantei în timpul detenției sale în închisoare.

Totodată, Curtea a constatat și încălcarea art. 13 din Convenție, din motiv că reclamanta nu a avut remedii interne eficiente pentru a contesta lipsa asistenței medicale corespunzătoare în timpul aflării în penitenciar.

Potrivit avocatului Asociației Promo-LEX, Alexandru Postica: ”Hotărârea recentă pronunțată în cauza Machina, de rând cu hotărârea Curții pronunțată în cauza Cosovan reiterează necesitatea reformării prioritare a sistemului medical penitenciar. Această prioritate a fost setată Guvernului Republicii Moldova și de Comitetul Miniștri al Consiliului Europei”.

În cele din urmă, CtEDO a dispus ca Guvernul Republicii Moldova să achite reclamantei, în timp de trei luni, suma de 9800 Euro, în calitate de prejudiciu moral și suma de 2500 Euro, în calitate de costuri și cheltuieli de reprezentare și asistență juridică.

Tatiana Machina a fost eliberată din detenție la data de 7 iulie 2016 și, la moment, se află în libertate.

În acest caz anterior a intervenit ca terț Equal Rights Trust, organizație specializată în drepturile omului și egalitate, cu sediul în Londra, Marea Britanie. Equal Rights Trust a formulat concluzii legate de asigurarea respectării dreptului la egalitate a persoanelor cu necesități speciale în sistemul penitenciar.

Roma, sub „asediul” celor care vor participa la funeraliile papei. 2.000 de jurnaliști acreditați! Mormântul suveranului pontif va putea fi vizitat de duminică

Roma și Vaticanul vor primi sute de mii de credincioşi şi VIP-uri, inclusiv preşedintele american Donald Trump, în condiţii de maximă securitate, pentru înmormântarea Papei Francisc de sâmbătă, transmite AFP, preluată de Agerpres, scrie digi24.ro.

Locuitorii și vizitatorii, de asemenea, se vor confrunta în următoarele săptămâni cu un flux sufocant de oameni care vor dori să participe la funeralii, dar și la conclavul cardinalilor-electori care vor alege noul Suveran Pontif.

Credincioşii se vor putea reculege „începând de duminică dimineaţă” la mormântul papei Francisc din Bazilica Santa Maria Maggiore din centrul Romei, a anunţat joi directorul biroului de presă al Vaticanului, Matteo Bruni, relatează AFP, preluată de News.ro. Sicriul papei va fi transferat în bazilica papală sâmbătă la prânz, după funeraliile care vor avea loc în Piaţa Sfântul Petru. În ciuda cozilor lungi, aproximativ 61.000 de credincioşi au intrat deja în Bazilica Sfântul Petru pentru a-şi lua rămas bun de la papă. Sicriul său a fost adus aici miercuri dimineaţă, a fost lăsat deschis şi expus în faţa altarului mare al bazilicii.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că România va fi în doliu național sâmbătă, ziua în care papa Francisc va fi înmormântat. „O zi de doliu național în România, în memorie a sanctității sale Papa Francisc, sâmbătă, pe 26 aprilie, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. Este o decizie ce arată respectul profund pentru deschiderea sa totală și căldura arătată permanent românilor. Ca orice creștin am simțit că prezența sa a fost o binecuvântare pentru întreaga umanitate”, a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern.

ACTUALIZARE 12:15 Papa Francisc a fost un lider extrem de puternic şi foarte important pentru România, a declarat, joi, preşedintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, care a transmis un mesaj de condoleanţe, la moartea Suveranului Pontif, la Nunţiatura Apostolică de la Bucureşti, informează Agerpres.

„Curajul şi bunătatea Sanctităţii Sale să inspire în continuare pe toţi românii. Ne amintim cu mare emoţie vizita istorică a Sanctităţii Sale în România, care de asemenea a fost un eveniment foarte important pentru toţi românii. Cu toate că România este o ţară majoritar ortodoxă, vizita Sanctităţii Sale a însemnat extrem de mult pentru toţi românii, pentru toată România. Ne amintim cu mare emoţie acest lucru şi ne dorim ca Dumnezeu să îl odihnească între cele sfinte, aşa cum merită”, a arătat şeful Senatului. O carte de condoleanţe pentru oficialităţi este deschisă în interiorul Nunţiaturii Apostolice de la Bucureşti. Cartea de condoleanţe este expusă alături de un portret al Papei Francisc. Mai mulţi diplomaţi au transmis mesaje de la deschiderea acestei cărţi de condoleanţe, care va fi accesibilă până vineri seara.

ACTUALIZARE 11:00 Papa Francisc a făcut, înainte de moartea sa, survenită luni, o donaţie personală în beneficiul deţinuţilor, în valoare de 200.000 de euro, „ultimele sale posesiuni”, după cum a declarat miercuri episcopul Benoni Ambăruş, responsabil cu pastoraţia penitenciarelor şi cu caritatea la Roma, transmite agenţia EFE, preluată de Agerpres.

„A donat 200.000 de euro din contul personal”, a declarat Ambăruş, miercuri, presei italiene. Potrivit detaliilor, această donaţie a fost destinată unei fabrici de paste din centrul de detenţie pentru minori Casal del Marmo din Roma. „I-am spus că avem o ipotecă mare pentru această fabrică de paste şi, dacă am putea-o acoperi, am scădea preţul pastelor, am vinde mai mult şi am putea angaja mai mulţi băieţi”, a adăugat el. „El a răspuns: ‘Aproape am rămas fără bani, însă mai am ceva în cont’. Şi mi-a dat 200.000 de euro”, a spus Ambăruş, care a subliniat activitatea Papei Francisc în beneficiul deţinuţilor în timpul papalităţii sale.

ACTUALIZARE 10:45 Aproximativ 2.000 de jurnalişti au obţinut acreditări de la Vatican în ultimele două zile pentru a acoperi funeraliile Papei Francisc şi conclavul pentru alegerea unui nou suveran pontif, transmite miercuri ANSA care citează surse de la Vatican, scrie Agerpres. Acestora li se adaugă cei aproximativ 500 de corespondenţi de presă care acoperă în mod obişnuit Sfântul Scaun pentru diferite organisme de presă internaţionale.

Le evenimentele de la Vatican şi-au anunţat prezenţa şi numeroşi lideri internaţionali, printre care preşedintele SUA Donald Trump, preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva şi preşedintele argentinian Javier Milei, regii Belgiei şi Spaniei, prinţul William şi premierul Keir Starmer al Regatului Unit, precum şi lideri cheie ai Uniunii Europene.

ACTUALIZARE 10:30 În cadrul întâlnirii cu jurnaliștii, directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni, a informat că miercuri, cu începere de la ora 17:00, în Sala Nouă a Sinodului a avut loc a doua Congregație generală a cardinalilor, la care au participat 103 cardinali, potrivit Vatican News.

Întâlnirea a început cu rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt Veni, Sancte Spiritus, urmată de o rugăciune de pomenire a papei Francisc. În cadrul reuniunii, au depus jurământul cardinalii care încă nu-l rostiseră, în conformitate cu Constituția apostolică Universi Dominici Gregis.

De asemenea, a fost aprobat programul pentru Sfintele Liturghii de pomenire a papei Francisc, așa-numitele Novendiali. Reuniunea s-a încheiat la ora 18. 30. Joi, 24 aprilie, la ora 09:00, a început cea de-a treia Congregație generală. Până sâmbătă, la bazilica papală Santa Maria Maggiore, în fiecare seară, cu începere de la ora 21:00, are loc rugăciunea Rozariului pentru papa Francisc, mai precizează Vatican News. Potrivit rapoartelor autorităților, miercuri, 23 aprilie, între orele 11:00 și 19: 30, aproximativ 20.000 de credincioși au mers la bazilica San Pietro să-i aducă un omagiu Sfântului Părinte Francisc.

Panică în Franța după ce un elev a înjunghiat patru adolescenți într-un liceu

Un elev de liceu înarmat cu un cuţit a intrat joi în școala Notre-Dame-de-Toutes-Aides din Nantes, oraş din vestul Franţei, a pătruns în două săli de clasă diferite şi a înjunghiat cel puţin patru elevi. Una dintre victimele înjunghiate, o fată, a murit din cauza rănilor suferite, informează BFMTV, potrivit Agerpres citat de digi24.ro.

ACTUALIZARE 16:50 Cel puțin un elev a fost ucis și alte trei persoane rănite, a transmis poliția, menționând că atacatorul a fost arestat.

Atacatorul a fost imobilizat în cele din urmă de profesori înainte ca poliţia să ajungă la faţa locului. Agresorul este un elev de 15 ani din clasa a X-a a liceului, care nu figura în dosarele poliţiei. La prânz, el a urcat la etajul al doilea al şcolii şi l-a înjunghiat pe primul elev, înainte de a coborî şi de a înjunghia cel puţin trei adolescenţi.

Ministrul de interne Bruno Retailleau este aşteptat să viziteze şcoala în cursul după-amiezii, potrivit BFMTV.

„Vladimir, OPREȘTE-TE!”: Trump îi cere lui Putin să înceteze atacurile asupra Kievului și să încheie acordul de pace cu Ucraina. Ce a scris într-o postare

Președintele american Donald Trump l-a criticat joi pe Vladimir Putin, pe rețeaua sa socială, după ce Rusia a lovit Kievul cu rachete și drone peste noapte, notând „Vladimir, OPREȘTE-TE!”, scrie digi24.ro.

„Nu sunt încântat de loviturile rusești asupra KIEV. Nu sunt necesare și vin într-un moment foarte prost. Vladimir, OPREȘTE-TE! 5000 de soldați mor pe săptămână. Hai să ÎNCHEIEM Acordul de Pace”, a scris Trump într-o postare pe rețeaua Truth Social, la o zi după ce a afirmat că liderul ucrainean împiedică negocierile de pace pentru încheierea războiului Rusiei în Ucraina.

Atunci când a fost întrebat despre loviturile rusești asupra Kievului în cadrul unei conferințe de presă mai devreme joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia continuă să lovească „obiective militare și adiacente”. Reproșul adresat de Trump lui Putin a urmat criticilor aduse miercuri lui Volodimir Zelenski pentru că a declarat că Ucraina nu va recunoaște ocuparea Crimeei de către Rusia – o poziție de lungă durată a Kievului. „Această declarație este foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia”, a spus Trump într-o postare pe rețeaua socială. Trump, care s-a certat cu Zelenski într-o întâlnire dezastruoasă, din martie, în Biroul Oval, a declarat că Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă „și nici măcar nu este un punct de discuție”.