Refugiați ucraineni cu afaceri de succes în Republica Moldova

În doi ani de război, Republica Moldova a găzduit aproape 1,4 milioane de ucraineni, adică mai mult de jumătate cât populația țării, scrie evz.ro.

În prezent, 117.000 de refugiați ucraineni trăiesc în Republica Moldova, dintre care peste 50.000 de elevi și studenți care învață în instituții educaționale.

Ei studiază rapid limba română și se integrează în societate, fiind tratați cu toată deschiderea și bunăvoința de românii moldoveni. O parte dintre cetățenii ucraineni refugiați au adus investiții, experiență profesională, locuri noi de muncă, dar și contribuții importante la bugetul de stat.

Adaptarea refugiaților ucraineni la specificul național al Republicii Moldova

Antreprenoarea Olga Kopylova din Odesa, refugiată în Chișinău, este un exemplu deosebit în ceea ce privește derularea cu succes a proiectelor economice de către persoanele adăpostite de război. A reușit să deschidă cinci localuri în Republica Moldova, experiență unică în domeniul horeca, noi locuri de muncă, iar în Ucraina, Slovacia și Polonia a izbutit să vândă francize, informează PRO TV Chișinău.

Olga Kopylova a lansat restaurante cu specific pescăresc la Chișinău și Bălți. Unul dintre secretele reușitei ține de adaptarea businessului la specificul național a Republicii Moldova, întâi de toate.  De succes se bucură și noul său local de bucătărie georgiană. Cea mai recentă afacere a antreprenoarei ține de relaxarea persoanelor dornice în compania animalelor, la Pohrebea.

„Nu pot accepta ca oamenii de business să fie marcați de stres și de ură”

Până la marea nenorocire din februarie 2022, Olga Kopylova avea o echipă mare de angajați în Ucraina și a avut curajul să nu-și oprească activitățile peste hotare, transmite PRO TV Chișinău. Noile afaceri continuă să fie și ca un gest de responsabilitate a ucrainencei în salarizarea personalului din statul-gazdă.

„Deși războiul este o lovitură pentru multă lume, nu pot accepta ca oamenii de business, chiar și prietenii mei, să fie marcați de stres și de ură. Prin activități, scap de stres. Nu pot aștepta terminarea războiului ca să-mi continui proiectele. Acestea sunt necesare aici și acum. Mă bucur să am localuri pline de oameni, mulțumiți de bucatele noastre”, relatează Olga Kopylova.

Primul său restaurant, în 2014, avea 60 de metri pătrați, dar care i-a adus succes neașteptat. Angajații moldoveni ai femeii de afaceri își exprimă satisfacția în ceea ce privește experiența de muncă pe care le-o oferă.

Cum au contribuit refugiații ucraineni la bugetul statului de peste Prut

Expertul economic Veaceslav Ioniță declară că, în anul 2023, refugiații ucraineni au contribuit cu 2,5 miliarde de lei moldovenești la bugetul de stat. Timp de doi ani, ei au adus experiență profesională, investiții și o adevărată forță economică. Antreprenori din țara vecină au dezvoltat transportul de mărfuri și de pasageri, precum și domeniul horeca din Republica Moldova.

„Noi am ajutat ucrainenii și ei ne-au ajutat foarte mult. Doar anul trecut, cetățenii  ucraineni au adus pe piață cel puțin 400 milioane de dolari și au contribuit la întărirea leului –  impact important la scăderea inflației din acest an. Un leu moldovenesc s-a întărit cu peste 6% față de euro și dolar. Un factor esențial este volumul mare de valută vândută, în special, datorită ucrainenilor. Dacă inflația a scăzut măcar cu 2%, trebuie să mulțumim ucrainenilor”, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

Într-un an, ucrainenii au contribuit la buget cu 2, 1 miliarde de lei, datorită consumului pe care l-au avut. „Ei plătesc trimestrial circa 600 milioane de lei moldovenești, pentru toate tipurile de impozite la bunurile procurate”, menționează Veaceslav Ioniță.

Ancorați profund în domeniul horeca și dezvoltarea transportului

Domeniul hotelier s-a dezvoltat excelent, datorită ucrainenilor. În urma pandemiei, criza a lovit acest sector, în Republica Moldova  înregistrându-se, în 2020, circa 30 de mii de străini, cazați în hoteluri, spun specialiștii. În 2023, cifra turiștilor peste Prut au ajuns la 185 000, 40% dintre care fiind cetățeni ucraineni. „Antreprenori ucraineni au adus avantaje în domeniul ospitalității, în special, la capitolul restaurante. Ei sunt puternic ancorați în domeniul horeca”, afirmă Natalia Curpic, ofițer asistent al Înaltului Comisariat pentru Refugiați al ONU.

Refugiați ucraineni oferă și un aport economic important în dezvoltarea transportului extern de mărfuri și de pasageri. Până la pandemie, în Republica Moldova s-au înregistrat câștiguri de 400 de milioane de dolari, iar după acea perioadă, acestea aproape că s-au înjumătățit – 250 milioane de dolari. În prezent, în Republica Moldova, experții estimează câștiguri de 600 de milioane de dolari, dintre care 150 de milioane reprezintă contribuțiile refugiaților ucraineni.

De la începutul războiului, 26 de mii de refugiați ucraineni au beneficiat de 146 de milioane de dolari, oferiți de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați. „Este o asistență directă venită în economia locală.  În plus, am ajutat Guvernul Republicii Moldova cu peste 16 milioane de dolari, ca investiții directe. Sunt, cu siguranță, investiții pe termen lung”, declară Natalia Curpic.

„Grija vindecă ceea ce frica distruge!” Alătură-te campaniei de informare și sensibilizare împotriva violenței obstetrice și ginecologice (VOG)

Fiecare femeie are dreptul la o experiență medicală bazată pe respect, empatie și demnitate, mai ales într-un moment atât de important precum nașterea. Cu această convingere, în cadrul celor #16Zile împotriva violenței de gen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în parteneriat cu AGORA a lansat campania de sensibilizare și conștientizare a violenței obstetrice și ginecologice – o inițiativă care își propune să aducă în prim-plan o realitate dură, dar să ofere și soluții pentru o experiență mai empatică pentru femei.


 

„Grija vindecă ceea ce frica distruge! Alătură-te campaniei sociale privind violența obstetrică și ginecologică”, este îndemnul CPD. 

Simbolul acestei campanii este trandafirul roz născut din dorința de a pune capăt abuzurilor #metoo din sălile de travaliu și de naștere. Trandafirul roz reprezintă vulnerabilitatea și povestea fiecărei femei care a avut de îndurat o experiență dureroasă fie în timpul nașterii sau la consultațiile din cabinetul ginecologic.

Simbolul trandafirului roz a pornit din campania „Revoluția Rozelor: 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, fondată în 2011 de Jesusa Ricoy, activistă în domeniul nașterii și a drepturilor femeilor. De atunci, mișcarea a căpătat o amploare tot mai mare, iar, în prezent, peste 30 de țări organizează acțiuni anuale în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie. 

Această mișcare pacifistă se opune violenței și lipsirii de respect din partea personalului medical în perioada sarcinii, nașterii și postpartum dar și în cabinetul ginecologic de zi cu zi. În fiecare an, femeile care au trecut prin astfel de experiențe duc un trandafir roz la instituția unde au suferit abuzul, ca un act de protest și de vindecare. Este un moment de reflecție, de recunoaștere a suferinței întru obţinerea unei îngrijiri obstetrice decente şi sigure.

Ce este violența obstetrică și ginecologică (VOG)?

Violența obstetrică și ginecologică nu se referă doar la acte fizice sau la utilizarea forței. Ea include și abuzuri mai subtile, cum ar fi lipsa consimțământului informat al femeii în timpul procedurilor medicale, tratamente umilitoare, tonuri dure sau ignorarea deciziilor pacientei. 

Aceasta poate apărea în timpul vizitelor ginecologice, unde femeile nu sunt întotdeauna informate despre opțiunile disponibile, cât și în timpul sarcinii sau al nașterii, când intervențiile medicale sunt efectuate fără explicații clare sau fără a ține cont de dorințele femeilor. Având la bază practica internațională, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a dezvoltat o definiție extinsă a acestui termen, aplicată în studiul „Fără voce. Fără lege.Fără dreptate.”, potrivit căreia „violența obstetrică și ginecologică se referă la abuzul verbal, fizic și/sau sexual manifestat de către personalul medical și auxiliar prin constrângere, umilire și/sau agresiune în timpul controlului medical ginecologic, în timpul travaliului și/ sau la naștere, precum și în timpul procedurilor ginecologice”. 

De ce este important să vorbim despre acest subiect?

În Republica Moldova, violența obstetrică este încă un subiect insuficient discutat. Studiile CPD arată că:

  • Doar 60% dintre femei sunt informate despre acest termen.
  • 66% dintre ele consideră că aceste practici sunt frecvente.

Este clar că tăcerea nu este o soluție. Prin această campanie, femeilor li se oferă voce, se atrage atenția asupra drepturilor lor, ca, într-un final, să se schimbe sistemul medical.

Campania „Grija vindecă ceea ce frica distruge!” aduce în prim-plan un spot video emoționant, care dă glas poveștilor femeilor ce au trecut prin experiențe dureroase, dar și speranței pentru un viitor mai bun. Spotul video al campaniei surprinde atât umbrele unui sistem ce poate răni, cât și lumina pe care o aduc acei medici care aleg să practice cu suflet, nu doar cu știință. 

Ce ne dorim să obținem prin această campanie? 

Această campanie este despre NOI TOȚI: femeile care devin mame, comunitatea medicală și cei care pot contribui la construirea unui sistem bazat pe valori umane autentice. Vrem ca fiecare femeie să se simtă în siguranță, să fie respectată și auzită în timpul oricărui act medical. Vorbim despre conștientizare, despre curajul de a spune „nu e normal” atunci când granițele respectului sunt încălcate. 

Ne dorim să le oferim femeilor cunoașterea drepturilor lor, să le ajutăm să fie pregătite și să știe că merităm mai mult – o îngrijire bazată pe empatie și profesionalism.

Mai mult decât atât, tindem spre un dialog sincer și respectuos între paciente și personalul medical, unde comunicarea devine un pilon al încrederii, iar tratamentul uman rămâne esențial.

Aceasta este misiunea noastră: să punem capăt tăcerii, să construim încrederea și să transformăm experiențele medicale în momente demne de respect și umanitate. Deși acest tip de violență constituie o încălcare gravă a drepturilor omului, punând în pericol integritatea fizică și dreptul la viață și sănătate al femeilor, Republica Moldova nu a abordat suficient această problemă. Astfel, în cadrul celor 16 zile de campanie, vor fi prezentate datele obținute, pentru prima dată în țară, cu privire la amploarea acestui fenomen.

Alătură-te campaniei pe rețelele de socializare: CPD și Agora.

Despre CPD

Creat în 1998, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) este o organizație non-guvernamentală care promovează egalitatea de gen și drepturile femeilor. Prin inițiativele sale, CPD își propune să creeze o societate bazată pe respect, echitate și șanse egale pentru toți. De-a lungul anilor, CPD a devenit un pilon important al schimbării, susținând femeile din întreaga țară și încurajându-le să-și revendice drepturile.

Poliţiştii români de frontieră au reținut un moldovean, căutat de autorităţile din Italia

Poliţiştii români de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa au depistat şi reţinut un bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova, căutat de autorităţile din Italia, care era condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 4 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie pe teritoriul acestui stat, scrie punctul.md.

În ziua de 02 decembrie a.c, în jurul orei 03.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa – ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, pasager într-un mijloc de transport, un bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 34 de ani.

La controlul de frontieră, polițiștii români de frontieră au constatat că pe numele bărbatului era o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare şi predare sau extrădare emis de autorităţile din Italia, din data de 25.11.2024, acesta fiind condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 4 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie pe teritoriul acestui stat.Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Percheziții la o companie de construcții. Acțiunile vizează darea în exploatare a unui imobil

Ofițerii și procurorii anticorupție efectuează astăzi acțiuni de urmărire penală într-o cauză pornită pe faptul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false pentru darea în exploatare a unui imobil din municipiul Chișinău, transmite MOLDPRES.

Informația a fost confirmată pentru agenție de purtătorul de cuvânt al Centrului Național Anticorupție, Angela Starinschi.Alte detalii vor fi oferite ulterior. 

Secretul pierderii în greutate, descoperit! Ce contează mai mult: când iei masa sau ce mănânci
Articolul anterior
Românii își vor putea înmatricula mașinile online
Articolul următor