Regiunea transnistreană este un instrument important de negociere cu Gazprom, suțin experții

15/06/2022

News

Punctul slab al Kremlinului este că nu poate asigura regiunea transnistreană cu gaze naturale decât prin intermediul părții drepte a Nistrului. Această situație poate fi folosită în avantajul Republicii Moldova în timpul negocierilor cu Gazprom. Este opinia experților în domeniul energetic, potrivit cărora rezilierea contractului cu concernul rus va lăsa regiunea separatistă transnistreană fără surse de supraviețuire, scrie IPN.

Experții în domeniul energetic spun că o eventuală reziliere a contractului de livrare a gazului dintre Gazprom și Moldovagaz nu este în avantajul Moscovei. Lipsa gazului rusesc va lăsa regiunea transnistreană fără surse de venit, iar situația poate fi folosită de autoritățile de la Chișinău drept o pârghie importantă în negocierile cu Rusia.

„Kremlinul are nevoie să continue livrarea gazelor naturale în regiunea transnistreană. Pentru că regimul de la Tiraspol primind gaz gratuit, îl revinde la tarife simbolice ca să poată colecta măcar ceva. Există doi mari cumpărători – Centrala Termoenergetică Moldovenească, ea produce energie și o vinde în afara regiunii la preț de piață și Uzina Metalurgică de la Râbnița, care produce metal și-l vinde la preț de piață. Banii generați astfel ajung direct în bugetul regimului separatist”, a declarat Sergiu Tofilat.

„În 2019, 50% din bugetul regiunii separatiste a fost asigurat din contul revânzării gazului primit pe datorie. În plus, populația plătește pentru servicii comunale prețuri derizorii. Toată economia acestei regiuni supraviețuiește datorită faptului că Gazprom le dă gaz gratuit. Partea slabă a Kremlinului este că acest gaz ajunge în baza contractului semnat cu Moldovagaz. Dacă Chișinăul reziliază contractul, Transnistria rămâne fără gaz. Și acesta este unul din instrumentele noastre de negociere cu Moscova”, a spus expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Potrivit experților, războiul din Ucraina creează o incertitudine totală în relațiile politice și economice dintre state, iar din acest motiv Republica Moldova trebuie să-și asigure stocuri de gaze naturale.

„E necesar să ne asigurăm cu rezerve de gaze naturale, pe teritoriul Ucrainei sau României. Sunt deja discuții de a contracta un împrumut de la BERD pentru a procura volume de gaze naturale. Asta este destul de complicat în condițiile în care prețurile sunt, în continuare, foarte mari. Observăm o tendință de scădere a prețurilor pe piața spot, dar vedem o creștere accentuată a prețului componentei petroliere din formulă. Este o situație foarte incertă, iar lucrurile ar putea reveni la normalitate abia într-un an, un an și jumătate. Abia atunci se vor putea crea modele de asigurare cu gaze naturale la prețuri realiste”, a spus expertul IDIS Viitorul, Ion Muntean.

Recent, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că prin decizia Comisiei Situații Excepționale, Energocom a cumpărat 24 de milioane de metri cubi de gaz. Acest volum asigură consumul țării pentru o perioadă de o lună, pe timp de vară, sau de o săptămână, pe timp de iarnă. De asemenea, potrivit vicepremierului Spînu, autoritățile negociază cu BERD contractarea unui credit de 300 de milioane, bani necesari procurării și stocării volumelor de gaze naturale.

Rusia interzice trei posturi TV din România

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat marți că interzice accesul în Rusia la resursele de radiodifuziune pentru zeci de instituții media din Uniunea Europeană, ca represalii pentru o interdicție similară impusă de UE la adresa a trei instituții media ruse, scrie stiripesurse.md.

Pe lista publicată de Ministerul Afacerilor Externe din Rusia se numără trei televiziuni din România: ProTV, Digi24 și B1TV, transmite presa de peste Prut.

În total, pe lista publicată marți de Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova se numără 81 de publicații europene, precum Spiegel, Zeit, Frankfurter Allgemeine Zeitung (Germania), El País (Spania), La Stampa, La Repubblica (Italia), Le Monde, Liberation (Franța), dar și canale pan-europene precum Politico and EUobserver.

„Ca răspuns la decizia luată de Consiliul UE la 17 mai de a interzice „orice activitate de difuzare” a trei mass-media rusești (RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta), care intră în vigoare astăzi, 25 iunie, introducem contramăsuri de restricționare a accesului de pe teritoriul Federației Ruse la resursele de difuzare ale unui număr de instituții media din statele membre ale UE și operatori media la nivelul UE care difuzează în mod sistematic informații false cu privire la desfășurarea unei operațiuni militare speciale”, au transmis oficialii ruși.

„La Bruxelles și în capitalele europene s-a ales calea escaladării”

Ministerul rus de Externe subliniază că partea rusă a avertizat în mod repetat și la diferite niveluri că „hărțuirea jurnaliștilor autohtoni din motive politice și interdicțiile nefondate impuse presei ruse în spațiul UE nu vor trece neobservate”.

„În ciuda acestui fapt, la Bruxelles și în capitalele europene s-a ales calea escaladării, forțând Moscova să ia contramăsuri în oglindă și proporționale cu o altă interdicție ilegitimă. Responsabilitatea pentru o astfel de evoluție a evenimentelor revine exclusiv conducerii Uniunii Europene și țărilor din această asociație care au susținut o astfel de decizie”, subliniază ministerul rus.

Oficialii au adăugat că, în cazul în care restricțiile asupra presei rusești vor fi ridicate, Moscova își va reconsidera, de asemenea, decizia cu privire la operatorii media sancționați marți.

Podul de pe strada Mihai Viteazul ar putea fi închis definitiv pentru aproape 2 luni

Începând cu data de 1 iulie curent, pentru aproape 2 luni, ar putea fi închisă definitiv circulația pe podul de pe strada Mihai Viteazul. O precizare în acest sens a fost făcută de șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană, Dumitru Ceban, scrie realitatea.md.

Responsabilul a precizat că restricțiile vor fi valabile până pe 28 august curent.

„La moment, această decizie este în discuție, am pregătit actele necesare în vederea remedierii soluțiilor pe perioada de închidere a podului prin stabilirea rutelor de ocolire și examinăm potențiala închidere a podului începând cu 1 iulie până la 28 august a anului curent.

(…) Suntem în proces de discuție cu Calea Ferată din Moldova (CFM) ce ține mai multe aspecte tehnice privind traversarea căilor ferate, nu avem o decizie finală, însă examinăm posibilitatea redirecționării traficului pe rețeaua rutieră existentă”, a precizat Dumitru Ceban, șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană.

Agentul responsabil de lucrările desfășurate pe podul de pe strada Mihai Viteazul a solicitat ca circulația rutieră pe pod să fie închisă definitiv pentru o perioadă.

La aproape 50 de ani de la darea în exploatare, podul rutier de pe strada Mihai Viteazul a fost supus pentru prima dată reparației capitale, până acum fiind doar întreținut cu reparații curente de ÎM Regia „Exdrupo”.

Podul a intrat în reparație la august 2022, iar pentru lucrări, Primăria Municipiului Chișinău cheltuie circa 108 milioane lei. Suma însă ar putea crește.

Podul este o magistrală de interes sectorial, cu 6 benzi de circulație și 2 trotuare pietonale, având o lungime totală de 300 metri și lățimea de 26 metri, cu 9 deschideri (grinzi) a câte 33 metri fiecare.

47 de ucraineni, ascunși în patru microbuze, au încercat să intre ilegal în R. Moldova

O schemă amplă de transportare ilegală a persoanelor peste hotar a fost destructurată de oamenii legii din Ucraina.

Patru vehicule care transportau ilegal bărbați din Ucraina în Moldova au fost identificate la hotar. În total, 47 de bărbați au plătit între 5000 și 18.5000 de dolari ca să părăsească țara vecină, scrie voceabsarabiei.md.

Conform oamenilor legii din Ucraina, cele patru microbuze formau o coloană, în fața căreia se deplasa un SUV. În mașină se afla un șofer și un pasager, transmite realitatea.md.

Incidentul a avut loc pe 21 iunie, în regiunea Odesa. Pe numele celor vizați au fost deschise dosare penale, pentru transportul ilegal de persoane peste hotarele Ucrainei.

„Clienții” erau găsiți prin intermediul canalelor de Telegram. Unii dintre ei au plătit integral pentru „serviciile” prestate, pe când alții au oferit doar un avans.

Persoanele care transportau cetățenii ucraineni nu le ofereau garanții. Aceștia au mers circa 100 de kilometri pe saltele, la podea. Pe numele lor sunt inițiate cauze contravenționale.