Regiunea transnistreană urmează să primească, foarte curând, gaze naturale de la Gazprom, anunță liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, întors recent de la Moscova. Într-o conferință de presă susținută ca urmare a vizitei în capitala Federației Ruse, acesta a declarat că gazele vor fi livrate ca ajutor umanitar pentru populația și întreprinderile din stânga Nistrului, transmite IPN.
Vadim Krasnoselski susține că este prematur de vorbit despre ruta de tranzitare a gazelor, dar și despre plăți, întrucât discuțiile continuă.
Referindu-se la faptul că nu și-a anunțat vizita la Moscova, acesta a menționat că nu și-a dorit PR politic, ci rezultate.
Cât despre cele 12 localități care ar urma să fie asigurate cu gaze de către Chișinău, ca urmare a deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, liderul de la Tiraspol a declarat că, după reluarea furnizării gazelor rusești în regiune, acestea vor fi asigurate cu energie electrică și gaze prin sistemul energetic transnistrean.
Krasnoselski s-a referit și la declarațiile președintei Maia Sandu, spunând că ea nu cunoaște situația reală pentru că nu-i sunt prezentate informații veridice.
Livrările de gaze în regiunea transnistreană au fost sistate din 1 ianuarie la decizia concernului rus Gazprom, care a invocat neachitarea unei datorii de 709 milioane de dolari, sumă neconfirmată de Chișinău. Peste 51 000 de gospodării din regiunea transnistreană au rămas fără gaz și aproape 1 500 de blocuri de locuințe nu au căldură și nici apă caldă.
Conducerea Republicii Moldova a acuzat Kremlinul că a provocat intenționat această criză în regiune pentru a destabiliza situația pe malul drept al Nistrului. Chiar și așa, autoritățile constituționale spun că nu vor împiedica tranzitarea gazelor rusești către regiunea transnistreană. Și dacă vizita lui Krasnoselski „va rezolva problema, nu are decât să o rezolve”, a precizat președinta Maia Sandu marți, după ședința Consiliului Suprem de Securitate.
Calea Ferată din Republica Moldova, în colaps și demisii în lanț. Feroviarii vor intra în grevă
Feroviarii din Republica Moldova vor intra în grevă, luna viitoare, din cauza restanțelor la salarii. Cândva cea mai profitabilă întreprindere din Republica Moldova, Calea Ferată din Moldova (CFM) pierde bani după redeschiderea portului din Odesa, care a diminuat tranzitul de mărfuri prin Republica Moldova, scrie evz.ro.
Întreprinderea de stat”Căile Ferate din Moldova” (CFM) datorează peste 190 de milioane de lei angajaților, motiv pentru care aceștia au avertizat că voi intra în grevă luna viitoare. Ei intenţionează să organizeze proteste în capitală pentru a revendica plățile restante și a-și apăra drepturile.
Revendicările angajaţilor de la Calea ferată
Potrivit Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova (FSF), manifestațiile vor avea loc în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției. La fel, sunt preconizate acţiuni de protest și la cele opt noduri feroviare din țară.
Data concretă nu a fost, însă, stabilită, în speranța că problema va fi soluționată în ultima săptămâna a lunii curente. De asemenea, nu este clar dacă vor fi suspendate rutele de pasageri sau mărfuri în timpul protestelor. Fapt ce va bate și mai mult la buzunarul companiei.
Dacă pînă la finele lunii ianuarie nu vor fi identificate soluții concrete pentru plata restanțelor la salarii, începând cu luna viitoare vom organiza acțiuni de protest în toată țara. Nu ne vom opri până nu vom fi auziți de autoritățile acestui stat”, a precizat Zaporjan într-un comunicat pe situl oficial al Federației.
Potrivit lui Zaporojan, restanțele salariale pentru perioada iulie-decembrie 2024 au depășit 190 de milioane de lei. Iar conturile întreprinderii de stat sunt blocate de peste două luni. Lipsa de bani a afectat și procedurile de achiziție a motorinei și a altor resurse esențiale. Ceea ce pune în pericol funcționarea companiei.
Demisii în lanţ la Calea ferată
Pe lângă ameninţările cu proteste, mai mulţi angajaţi au început să plece de la întreprindere.
Ion Zaporojan, președintele FSF, a declarat că feroviarii au ajuns la limita disperării. Iar plângerile angajaților, adresate autorităților, au rămas fără răspuns, având în vedere că CFM este sută la sută în proprietatea statului.
Revendicările au fost comunicate inclusiv Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament.Președintele Comisiei, Radu Marian, a promis identificarea unor soluții în viitorul apropiat.
Republicii Moldova, inclusiv cursa Chișinău-Kiev, ar putea fi suspendate. Începând cu 14 ianuarie 2024, trenul Chișinău-Ungheni este singura rută feroviară activă pe plan național.
Situația dată periclitează implementarea Programului de dezvoltare a CFM în perioada 2018-2031, care prevede modernizarea infrastructurii feroviare din Republica Moldova. Cea mai mare parte a veniturilor compania o incasează din transportul de mărfuri, cel de pasageri având o cotă nesemnificativă.
În conformitate cu acest document, compania kazahă Temirzhol Zhondeu urma să execute Lucrările de proiectare și reabilitare a tronsonului de cale ferată Bender-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Cu o lungime totală de 233 de kilometri.
La 10 ianuarie 2025 din Kazahstan în Portul Internațional Liber Giurgiulești a sosit o navă cu 3.100 tone de șine, destinate reparației capitale a liniilor de cale ferată din Moldova.
Proiectul de restructurare a căilor ferate din Moldova, în valoare de peste 150 de milioane de euro, este finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană.
Calea ferată din Moldova în contextul războiului din Ucraina
În contextul războiului din Ucraina, CFM a avut de câștigat economic grație devierii tranziturilor maritime pe calea terestră. Bombardamentele frecvente ale portului Odesa de la Marea Neagră a determinat mulți operatori să direcționeze transporturile prin Republica Moldova.
Cozile infernale de TIR-uri la vămile moldo-române au sporit atractivitatea căilor ferate. Însă apărarea ucraineană a reușit să deblocheze portul, care într-un final și-a reluat activitatea în regim mai mult sau mai puțin obișnuit. Astfel, feroviarii moldoveni și-au văzut veniturile suplimentare topindu-se la fel de repede cum au apărut.
Totuși, războiul nu este cauza principală a pierderilor suportate de CFM. Începând cu anul 2007, întreprinderea a suportat o diminuare constantă a volumelor de mărfuri transportate, de la 28,8 milioane de tone la doar 3,5 milioane tone, excepție fiind anii 2013 și 2014.
Datele statistice mai arată că în dinamica structurii transportului feroviar și rutier de marfă în perioada 2000-2006 cel feroviar s-a redus de la 28% la doar 9%, iar cel rutier a crescut de la 71% la 90%.
Explicația ar fi că Republica Moldova a implementat o serie de proiecte naționale care au îmbunătățit calitatea drumurilor. Fără a aduce îmbunătățiri substanțiale la căile ferate, pe de altă parte.
Lungimea totală a rețelei de cale ferată administrată de CFM este de 1.232 kilometri, din care 1.218 km reprezintă ecartament larg (1.520 mm) – adică de model sovietic – și 14 km cu ecartament normal (1435 mm) – adică european.
Imagini spectaculoase la Mamaia: Apa mării s-a retras și au apărut insule mici de nisip
Imagini spectaculoase în stațiunea Mamaia. Marea Neagră s-a retras, iar în locul în care era apa, au apărut insule mici de nisip. În plus, plaja a fost inundată și s-a erodat după ce apa din Lacul Siutghiol a ajuns acolo printr-un canal. Specialiștii spun totul s-a întâmplat din cauza direcției din care a bătut vântul, scrie digi24.ro.
Marea Neagră s-a retras zeci de metri față de mal și zona a devenit locul preferat al păsărilor. Adrian Bâlbă – doctor în științe: Începe să se creeze un aspect lagunar, ceea ce este foarte bine pentru păsări. Păsările au loc de odihnă, zone de hrănire care se extind și în felul acesta avem o aglomerare de păsări, de sprecii foarte interesante.
Tot în Mamaia, în aceeași zonă, plaja a fost inundată, după ce apa din Lacul Siutghiol a ajuns aici printr-un canal. Răzvan Mateescu – cercetător Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”: Este vorba de un efect geomorfologic compus datorită influenței mării, pe de o parte, deci eroziunea din partea mării, și, bineînțeles, această eroziune este amplificată de fluxul de apă crescut în această perioadă din partea lacului.
Și vântul de nord creează un fel de împingere a maselor de apă către sud, unde este această deschidere a canalului către mare. Toată cantitatea de apă a săpat în țărm și astfel a apărut un râu în nisip. Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral spun că înainte de începerea sezonului estival toată suprafața de plajă va fi nivelată, iar curentul de apă va fi direcționat înspre zona de sud a plajei.
Alegătorii care şi-au vândut voturile lui Ilan Şor vor trebui să-şi golească buzunarele: Verdictul Curții Constituţionale
Alegătorii care au primit bani de la Ilan Şor ca să voteze împotriva referendumului privind integrarea europeană vor fi nevoiţi să achite amenzile grase, scrie evz.ro.
Curtea Constituţională (CC) a respins sesizările a 88 de contravenienţi. Aceştia au solicitat să fie declarat nelegitim articolul din Codul Contravenţional, care prevede amenzi de la 25000 (1290 euro) la 37500 lei (1934 euro) pentru corupere electorală.
Cei 88 de autori ai sesizărilor au contestat amenzile aplicate de poliţie în instanţa de judecată. Iar avocaţii lor au cerut în şedinţele de judecată ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Majoritatea contravenienţilor menţionaţi în decizia CC sunt din oraşul Bălţi. În octombrie 2024, peste 70% din votanții din Bălți au respins modificarea Constituției pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Curtea Constituţională a respins argumentele aduse de cei care au vrut să scape de amenzi pentru că au luat bani de la Şor. Potirivit deciziei, nu este necesar ca oamenii legii să verifice dacă alegătorul a votat sau nu pentru candidatul partidului care i-a corupt.
CC că o astfel de verificare ar încălca principiul votului secret, garantat de Legea Fundamentală.
„Curtea notează că votul secret şi liber exprimat al alegătorilor constituie elementul de bază al alegerilor libere şi democratice şi al dreptului de vot.
Coruperea alegătorilor sau vânzarea voturilor sunt incompatibile cu conceptul alegerii democratice şi printr-un vot liber exprimat de către cetăţeni a organelor reprezentative şi fraudează competiţia bazată pe idei şi pe programe politice desfăşurată între partidele politice şi între candidaţi”, a argumentat CC.
Autorii sesizărilor s-au arătat deranjai, în special, de nivelul amenzilor. Ei au spus că amenzile aplicate sunt disproporționate față de gravitatea faptei, reprezentând de trei ori salariul mediu pe economie.
Avocaţii celor care şi-au vândut votul au invocat şi diferenţa mică dintre limita minimă și maximă a sancțiunii. Că aceasta ar fi insuficientă pentru a permite o individualizare reală a pedepselor.
Cei 88 de contravenienţi au mai spus că adoptarea amendamentului a fost făcută în regim de urgență. Fără respectarea transparenței și fără dezbateri efective.
Toate alegaţiile au fost respinse de instanţa constituţională.
Autorii sesizărilor, complicii lui Ilan Şor
Aşteptările autorităţilor de la referendumul constituţional din octombrie 2024 privind integrarea europeană a fost pe cale să se prăbuşească, fiind salvate la limită de către diasporă.
După referendum şi, respectiv primul tur al alegerilor prezidenţiale, autorităţile au anunţat că fugarul Ilan Șor, susţinut de de Kremlin, a organizat o reţea de agenţi în Republica Moldova. Aceştea au avut misiunea de a deturna rezultatului scrutinului.
În acest scop, au fost alocate milioane de euro. Votanţii au fost mituiţi cu sume cuprinse între 400 şi 2000 de lei pentru a vota împotriva integrării europene şi a candidatului Maia Sandu.