Reguli noi pentru plățile în numerar. Se aplică în toate statele UE

21/06/2024

News

Reguli noi pentru comercianții care acceptă tranzacții cu bani numerar. Uniunea European a elaborat un regulament care stabilește condițiile în care se pot face astfel de operațiuni, scrie evz.ro.

Regulamentul nr. 1.624/2024 a apărut recent în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica direct în toate statele membre. Astfel, autoritățile naționale nu vor trebui să adopte acte normative suplimentare, regulile fiind obligatorii pentru toată lumea.

Reguli noi pentru comercianți

Oficialii de la Bruxelles sunt îngrijorați de riscurile pe care le comportă tranzacțiile cu bani numerar. Drept care au impus reguli noi pentru comercianții care efectuează astfel de operațiuni. Acestea vor intra în vigoare de la 10 iulie 2027, conform avocatnet.ro.

Noul regulament adoptat de Uniunea Europeană limitează plățile cu numerar la cel mult 10.000 de euro. Noile reguli sunt valabile în cazul plăților către comercianții de bunuri sau prestatorii de servicii, dar și în cazul operațiunilor dintre firme. Măsura se aplică indiferent dacă o tranzacție de peste 10.000 euro se face printr-o singură plată sau prin mai multe plăți.

„Persoanele care comercializează bunuri sau prestează servicii pot accepta sau efectua o plată în numerar numai până la concurența sumei de 10 000 EUR sau echivalentul în moneda națională sau în valută, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care par a avea o legătură între ele”, prevede regulamentul european.

Documentul stabilește că pentru operațiunile în numerar cu sume peste 3.000 de euro, devine obligatorie identificarea persoanei care face plata.

Excepție de la noul regulament

Aceste reguli care impun plafonul de 10.000 de euro în cazul tranzacțiilor cu numerar nu se aplică în anumite situații. Sunt exceptate persoanele fizice, dacă acestea nu acționează în exercițiul profesiei. De asemenea, nu sunt supuse măsurilor depunerile, de către persoane fizice, sau deschiderea depozitelor la bănci comerciale. În astfel de cazuri, tranzacțiile sunt raportate către instituțiile care se ocupă de spălarea banilor.

În schimb, autoritățile europene instituie obligativitatea identificării plătitorului în cazurile în care plățile depășesc 3.000 euro.

„Prin derogare (…), entitățile obligate aplică cel puțin măsurile de precauție privind clientela [privind identificarea clientului și verificarea identității clientului] atunci când efectuează o tranzacție ocazională în numerar în valoare de cel puțin 3 000 euro sau echivalentul în monedă națională, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin tranzacții legate între ele”, scrie în regulament.

Prin interzicerea plăților numerar pentru sume mai mari de 10.000 de euro se dorește reducerea riscurilor de spălare a banilor. Drept care, încălcarea acestor reguli va fi sancționată de fiecare stat național. Autorii regulamentului recomandă ca pedepsele să fie descurajante pentru cei ce inteționează să încalce legea.

Noile reguli vor fi aplicate de statele naționale

Regulamentul european va intra în vigoare în vara lui 2027 și va fi aplicat direct, în forma în care a fost elaborat, de toate statele membre. Documentul prevede că autoritățile naționale pot adopta și limite inferioare celei de 10.000 de euro, pentru plățile în numerar. Acest lucru va fi posibil doar după consultarea prealabilă cu Banca Centrală Europeană. În cazul în care apar modificări, statele membre au obligația să notifice Comisia Europeană.

Acolo unde există legislație care limitează plățile sub praguri sub 10.000 de euro, regulile se vor aplica în continuare. Dar și în astfel de situații, trebuie notificată Comisia Europeană.

În prezent, legea românească, nr. 129/2019, prevede că tranzacțiile în numerar de la 10.000 de euro în sus trebuie raportate autorităților din domeniul prevenirii spălării banilor.

Aprobat de Guvern: Plățile aferente pentru gradele didactice ale profesorilor vor fi majorate de anul viitor

De la 1 ianuarie 2025, vor fi majorate plățile aferente pentru gradele didactice ale profesorilor și educatorilor, gradele manageriale, dar și clasele de salarizare pentru metodiștii și conducătorii de cerc din grădinițe. Modificările aprobate astăzi în cadrul ședinței de Guvern au fost prezentate de ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun în cadrul unei conferințe de presă, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În urma discuțiilor cu sindicatele, Guvernul a decis adoptarea unor măsuri salariale adiționale pentru stimularea cadrelor didactice și a performanței în educație. Astfel vor fi acordate sporuri majorate pentru profesorii care au obținut grade didactice și managerii instituțiilor de învățământ care dețin grade manageriale”, a menționat Dan Perciun.

După adoptarea de către Parlament a măsurilor suplimentare, salariul cadrelor didactice care dețin grade se va majora cu până la 15.2%, față de anul curent, în funcție de gradul deținut. De cele mai mari majorări – cu până la 2016 lei, vor beneficia deținătorii gradului didactic superior.

Creșteri salariale pentru cadrele didactice

Cadre didactice fără grad:
În 2024, salariul de bază a fost de 8.568 lei și putea ajunge la 10.222 lei cu sporul de performanță și sporul specific. În 2025, salariul va începe de la 9.200 lei și va putea ajunge până la 10.780 lei, marcând o creștere între 632 și 758 lei lunar (7,4%-7,6%).
Cadre didactice cu gradul II:
Salariul de bază în 2024 a fost de 9.718 lei, iar cu cu sporul de performanță și sporul specific putea atinge 11.402 lei. În 2025, salariul va porni de la 11.025 lei și va ajunge până la 12.970 lei, cu o creștere între 1.307 și 1.568 lei lunar (13,4%-13,8%)
Cadre didactice cu gradul I:
În 2024, salariul de bază a fost de 11.029 lei, iar cu sporul de performanță și sporul specific.putea ajunge la 12.975 lei. În 2025, salariul de bază va fi cuprins între 12.675 lei și 14.950 lei, ceea ce înseamnă o creștere între 1.646 și 1.975 lei lunar (14,9%-15,2%).
Cadre didactice cu grad superior:
Salariul de bază în 2024 a fost de 12.570 lei, iar cu sporul de performanță și sporul specific putea atinge 14.824 lei. În 2025, acesta va varia între 14.250 lei și 16.840 lei, cu o creștere între 1.680 și 2.016 lei lunar (13,4%-13,6%).

Majorări pentru gradele manageriale

Valoarea sporurilor pentru gradele manageriale se va majora:

Gradul II: de la 300 lei la 1.000 lei;
Gradul I: de la 600 lei la 1.500 lei;
Grad superior: de la 1.000 lei la 2.000 lei.

În prezent, 1.374 de persoane dețin grade manageriale:

1.083 – gradul II,
221 – gradul I,
70 – grad superior.

În prezent circa 77% dintre profesori și 53% dintre educatorii de grădinițe dețin grade didactice. În total vor beneficia de majorarea gradelor didactice aproximativ 30.000 de persoane.

Totodată, clasa de salarizare a metodiștilor și a conducătorilor muzicali se va majora de la 52 la 56.

Creșterile salariale aprobate de Guvern urmează majorării de 15% a valorii de referință a salariilor cadrelor didactice, măsură aplicată în 2024.

*Calculele sunt realizate luând în considerare o vechime în muncă de 2-5 ani pentru gradul II, 10-15 ani pentru gradul I și peste 20 de ani pentru gradul superior.

Mai mulți lucrători de la Facebook dau în judecată Meta, după ce au fost diagnosticați cu tulburări de anxietate sau de depresie

Peste 140 de moderatori de conținut ai Facebook din Kenya dau compania americană în judecată, după ce au fost diagnosticați cu sindrom de stres post-traumatic (PTSD), scrie adevarul.ro.

Moderatorii diagnosticați cu PTSD dau în judecată compania Meta, părintele Facebook, după ce au fost expuși în mod excesiv la materiale care conțin crime, sinucideri, pornografie infantilă, abuzuri și acte de terorism, potrivit The Guardian.

Aceștia lucrau între 8-10 ore zilnic în cadrul unei companii din Kenya, care avea contract cu Facebook. Potrivit doctorului Ian Kanyanya (directorul secției de sănătate mentală de la Spitalul Național Kenyatta din Nairobi), moderatorii au fost diagnosticați cu PTSD, tulburări de anxietate sau de depresie.

Diagnosticurile sunt acum parte din procesul intentat împotriva companiei-mamă a Facebook, Meta, și Samasource Kenya, o companie de externalizare care a realizat moderarea conținutului pentru Meta folosind lucrători din toată Africa.

Ba chiar, în timpul programului, unii angajați au leșinat, vomitat sau fugit de la birou după ce au fost expuși la materiale ce conțineau necrofilie, autoagresiune sau acte de cruzime.

Cazul de față scoate la iveală costurile umane în moderarea conținutului de pe rețelele sociale, fiind folosiți oameni din zone sărace ale lumii pentru a duce la capăt această muncă chinuitoare.

„100% din foștii moderatori au fost diagnosticați cu PTSD”

Cel puțin 40 din moderatori au ajuns să consume alcool în mod excesiv, droguri sau medicamente cum ar fi somniferele. Alții au declarat că locul de muncă a fost motivul divorțului, ba chiar și pentru pierderea contactului cu familia.

Unii din cei a căror sarcină era să elimine videoclipurile încărcate de grupuri teroriste și rebele se temeau să nu fie urmăriți și luați în vizor și că, dacă se întorc acasă, să fie vânați sau uciși.

Facebook sau alte companii mari de social media se bazează pe munca unei armate de moderatori care să elimine postările care încalcă standardele comunității. De asemenea, antrenează inteligența artificială să facă același lucru.

Moderatorii din Kenya sau alte țări africane au fost însărcinați între 2019-2023 să modereze conținutul din continent, însă erau plătiți de opt ori mai puțin decât ar fi fost plătiți moderatorii americani, potrivit plângerii.

Martha Dark, fondator și co-director executiv al Foxglove, o organizație non-profit cu sediul în Regatul Unit, care a sprijinit cazul în instanță, a declarat că moderarea Facebook este o muncă periculoasă.

„În Kenya, a traumatizat 100% dintre sutele de foști moderatori testați pentru PTSD … În orice altă industrie, dacă am descoperi că 100% dintre lucrătorii din domeniul siguranței au fost diagnosticați cu o boală cauzată de munca lor, persoanele responsabile ar fi forțate să demisioneze și să facă față consecințelor legale pentru încălcări în masă ale drepturilor oamenilor. Acesta este motivul pentru care Foxglove îi sprijină pe acești lucrători curajoși să caute dreptate în instanță”, a mai explicat Martha.

Meta și Samasource au refuzat să vină cu un răspuns împotriva plângerilor.

Totuși, gigantul american a spus că va lua mult mai în serios sprijinul moderatorilor de conținut.

Contractele încheiate cu moderatori terți ai conținutului de pe Facebook și Instagram detaliază așteptările privind consilierea, formarea și asistența la fața locului 24 de ore din 24, precum și accesul la asistență medicală privată.

Meta a declarat că remunerația era mai mare decât standardele din industrie pe piețele pe care își desfășurau activitatea și că folosea tehnici precum estomparea, atenuarea sunetelor și redarea în monocrom pentru a limita expunerea la materiale grafice pentru persoanele care revizuiau conținutul pe cele două platforme.

Trei bărbați, reținuți după șantajarea cu 400.000 de dolari în bitcoini a unui om de afaceri din Dubăsari, pe care l-au răpit și transportat în Polonia

Ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate a INI, de comun cu procurorii PCCOCS, anunță reținerea a trei bărbați bănuiți de șantajarea cu 400.000 de dolari în bitcoini a unui om de afaceri din Dubăsari, pe care l-au răpit și transportat în Polonia, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Acolo, ar fi urmat să le dea acces celor trei bănuiți la portmoneul electronic, în care urma să introducă parola, astfel încât cei doi să-și transfere banii estorcați. O parte din aceștia ar fi urmat să fie destinați „vistieriei” organizației criminale „Chitaeț,” iar altă parte – pentru pretinsa compensare a unor lucrări prestate de victimă, de care cei din spatele bănuiților nu au fost mulțumiți, chiar dacă bărbatul șantajat le oferise deja $500.

Totuși, portmoneul electronic nu a fost de găsit în Polonia, iar cei trei au luat calea spre Serbia (din nou prin constrângerea victimei să-i însoțească) pentru ca să intre în posesia portmoneului electronic cu moneda virtuală bitcoin. Însă, după ce au fost denunțați de către bărbatul pe care-l șantajau, aceștia au fost opriți și reținuți la ieșirea din Moldova prin Leușeni, cu sprijinul polițiștilor de la Inspectoratul din Dubăsari și ai BPDS „Fulger”. Ulterior, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

Cei trei sunt din Anenii-Noi și Dubăsari, cu vârste de 39 și 43 de ani, iar anterior își ispășiseră pedepsele penale, unul din ei – în Rusia, pentru escrocherie. Investigațiile penale continuă, inclusiv în privința altor complici ai acestui șantaj (cu anunțarea lor în căutare), timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.