Guvernul de la București a modificat și completat în ședința de joi, 21 septembrie, cadrul legal privind dobândirea cetățeniei române de către copiii minori ai cetățenilor străini sau fără cetățenie, transmite IPN.
Potrivit modificărilor operate, cererea privind dobândirea cetățeniei române de către minori se va depune odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române. La data cererii, copiii minori trebuie să domicilieze în România. Minorilor care vor dobândi cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei li se va elibera certificat de cetățenie distinct de cel al părinților. Anterior, minori care dobândeau cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei erau înscriși în certificatul de cetățenie al părinților.
Reglementările aprobate sunt aplicabile și persoanelor cărora, prin hotărâre judecătorească, li s-au anulat actele de stare civilă, mențiunile cu privire la dobândirea cetățeniei române, actele de identitate sau documentele de călătorie românești, la vârsta de 18 ani, sub motivul că nu au dobândit cetățenia română, întrucât nu s-a parcurs procedura privind acordarea cetățeniei române la autoritatea competentă odată cu părinții care au obținut cetățenia română.
Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanță de urgenţă, cu efect imediat, pentru a elimina aspectele care au generat interpretări divergente la nivelul autorităților cu atribuții în domeniu, urmate de numeroase litigii, soluționate definitiv sau în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești.
Accident rutier cu implicarea unui troleibuz, în centrul Capitalei: O bătrână a ajuns la spital
O femei de 86 de ani a ajuns la spital, în urma unui accident rutier cu implicarea troleibuzului în care se afla, scrie newtv.md.
Impactul a avut loc azi, la prânz, la intersecția străzilor Ștefan cel Mare cu Tighina din Chișinău. Un troleibuz de pe ruta 22, în care se aflau mai mulți pasageri, s-a lovit cu un Range Rover.
Activitatea Curții Constituționale va fi reglementată de o lege nouă
Organizarea și funcționarea Curții Constituționale va fi reglementată de o lege nouă. Inițiativa legislativă a fost votată în a doua lectură de 55 de deputați, scrie paranteze.md.
Proiectul legii cu privire la Curtea Constituțională a fost elaborat de Ministerul Justiției. Documentul comasează reglementările Legii cu privire la Curtea Constituțională, adoptată în 1994, și ale Codului jurisdicției constituționale, adoptat în 1995. La intrarea în vigoare a noii legi, cele două acte normative vor fi abrogate.
Noua lege reglementează unitar modul de organizare și funcționare a Înaltului For Constituțional. Pentru lectura a doua, textul actului normativ a fost modificat, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. La fel, este acordată o autonomie mai largă Curții Constituționale și sunt îmbunătățite unele aspecte, printre care regimul incompatibilităților și restricțiilor în exercitarea funcției de judecător constituțional, mecanismul de responsabilizare a judecătorilor Înaltei Curți etc.
Printre prevederi figurează extinderea cercului de subiecți cu drept de sesizare a Curții cu judecătorii / completurile de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, al curților de apel și al judecătoriilor. O altă prevedere vizează controlul a priori al constituționalității tratatelor internaționale la care Republica Moldova intenționează să devină parte.
Actul normativ mai consolidează mecanismul de responsabilizare a judecătorilor Curții Constituționale prin stabilirea în legislație a mai multor sancțiuni disciplinare. Este vorba despre avertisment, mustrare și ridicarea mandatului. Cea mai severă sancțiune, ridicarea mandatului de judecător al Curții Constituționale, va fi aplicată printr-o hotărâre a plenului, adoptată cu 2/3 din numărul judecătorilor Înaltei Curți.
Proiectul introduce și noi incompatibilități și restricții în exercitarea funcției. Mai exact, judecătorii Curții Constituționale vor renunța la calitatea de membri ai unor partide politice până la depunerea jurământului. Până în prezent, aceștia erau obligați să își dea angajamentul că își vor suspenda activitatea în partid sau în altă organizație politică pe perioada mandatului.
Documentul vizează și revizuirea mecanismului privind completarea vacanței funcției de judecător al Curții Constituționale. Astfel, este prevăzută reglementarea diferită a termenelor pentru sesizarea autorităților competente să numească judecătorii, în funcție de motivele de încetare a mandatului de judecător constituțional (demisie, ridicare a mandatului, deces sau expirare a mandatului).
O altă prevedere constă în instituirea testului de admisibilitate a sesizărilor adresate Curții. Mai exact, sunt stipulate criterii clare de admisibilitate a sesizărilor.
Prevederile documentului vor intra în la data publicării în Monitorul Oficial. In termen de trei luni, Curtea Constituțională va adopta actele normative necesare pentru implementarea acestuia, iar Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în concordanță cu prevederile legale.
Peste 200 de crescători de animale au primit subvenții pentru fiecare kilogram de lapte
Peste 28 de mii de tone de lapte au fost produse în fermele profesionale din Moldova, în perioada iulie-decembrie 2024. Pentru această cantitate, 213 crescători de animale au primit din bugetul de stat de plăți directe pentru fiecare kilogram de lapte, transmite IPN.
„Subvențiile au fost oferite pentru laptele de vacă, de oaie și de capră, însumând peste 85 milioane de lei”, notează Ministerul Agriculturii și al Industriei Alimentare.
Plățile directe per kilogram de produs se acordă trimestrial fermierului care deține animale, obține și livrează producție animalieră proprie către unitatea de colectare, procesare, abatorizare sau comercializare.
