Republica Moldova se află tot mai aproape de a îndeplini visul tinerilor care, la 7 aprilie 2009, au ieșit în stradă pentru un viitor european și prosper. În anii care au urmat am avut noi tentative în care politicieni declarați pro-europeni au tot vândut această țară Kremlinului, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu, în debutul ședinței Legislativului de luni, scrie tvrmoldova.md.
„Acum 16 ani, la 7 aprilie, mii de tineri au ieșit în stradă pentru a cere dreptul de a trăi într-un stat liber și democrat. Acum 16 ani, moldovenii au spus răspicat că viitorul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Cu toții am crezut că ne vom mișca mai repede, dar în anii care au urmat am avut noi tentative în care politicieni declarați pro-europeni au tot vândut această țară Kremlinului”, a declarat Igor Grosu.
„Nu avem dreptul moral să ne abatem de la acest drum și trebuie să muncim mai departe, pentru că de noi depinde ce se va întâmpla cu Moldova în următorii ani.”
Oficialul a mai făcut referire și la alegerile parlamentare din acest an, subliniind că „moldovenii știu cine ne vrea binele și cine ne vrea răul”.
La 7 aprilie 2009, mii de tineri nemulţumiţi de rezultatul alegerilor parlamentare, care îi dădeau pe comunişti învingători cu o majoritate covârşitoare, au ieşit la un protest paşnic în centrul Chişinăului. În scurt timp, manifestaţia a degenerat în violenţe. Provocatori din rândurile protestatarilor au început să devasteze sediile Parlamentului şi Președinției, rănind mai mulţi poliţişti care încercau să menţină ordinea publică.
Moartea lui Valeriu Boboc este singurul deces recunoscut oficial de autorităţi, deşi sunt suspiciuni că ar mai fi murit unii tineri. Conform datelor Procuraturii Generale, după evenimentele din aprilie 2009, au fost pornite zeci de procese penale, însă doar câteva au fost finalizate fiind găsite persoanele vinovate.
Potrivit Amnesty International pe 7 aprilie 2009, peste 600 de persoane au fost maltratate, reţinute şi bătute cu cruzime, nu au beneficiat de o justiţie independentă şi echitabilă, au fost deţinute în condiţii inumane, fără apă şi mâncare.
Autorităţile de atunci au evaluat la 146 de milioane de lei pagubele produse după distrugerea sediilor Preşedinţiei şi Parlamentului, a mai multor mijloace de transport, a mobilierului şi tehnicii de calcul.
