Republica Moldova marchează 32 de ani de Independenţă

27/08/2023

News

Ziua Independenței este ziua națională a Republicii Moldova, în care se sărbătorește adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în 1991. Ziua Independenței este celebrată anual, pe data de 27 august.

La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a URSS-ului, Republica Moldova și-a declarat independența, devenind un stat-membru al ONU.

Declaraţia de Independenţă a fost produsul schimbărilor geopolitice profunde şi de amploare care s-au produs în lume la sfârşitul anilor ’90 ai secolului al XX-lea.

Implozia URSS şi destrămarea lagărului socialist au creat condiţii propice pentru libera autodeterminare a popoarelor.

Mişcarea de eliberare naţională din Basarabia anilor 1988-1991 a adus la putere forţele reformatoare care au constituit la prima etapă majoritatea în primul Parlament ales în mod democrat (1990-1994).

Au urmat adoptarea Tricolorului în calitate de Drapel de Stat, condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, Declaraţia de Suveranitate (23 iunie 1990), culminate de Declaraţia de Independenţă.

În august 1991, după eşecul puciului forţelor conservatoare, Parlamentul s-a întrunit la 27 august pentru a hotărî destinele Moldovei.

În acea zi, votarea a fost precedată de cea mai amplă Mare Adunare Naţională unde toţi cetăţenii s-au expus pro-independenţă. Imediat, cu majoritatea absolută de 278 de voturi, Declaraţia de Independenţă a fost votată.

În scurt timp, Republica Moldova este recunoscută de aproape toate statele lumii, iar la 2 martie 1992 devine membru ONU cu drepturi depline.

În 27 august 1991, în urma puciului de la Moscova, Republica Moldova şi-a declarat independența „având în vedere trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”, aşa cum se menţionează în Declarația de Independență.

Evenimentul a fost precedat de adoptarea Declarației de suveranitate, în 23 iunie 1990, şi de neparticiparea la referendumul asupra menţinerii URSS, pe data de 17 martie 1991.

Momentul independenței a fost pregătit câțiva ani la rând de Mișcarea de Eliberarea Națională din Moldova de la sfârșitul anilor `80.

România a fost primul stat care recunoscut oficial independența și suveranitatea Republicii Moldova. În 21 decembrie 1991, Republica Moldova semnează actul de constituire a Comunității Statelor Independente, iar în anul 1992, Republica Moldova devine stat-membru al Organizației Națiunilor Unite.

Declaraţia de Independență a fost semnată de 278 deputaţi din 380 de parlamentari aleşi nominal, conform circumscripţiilor. În urma declarării independenței, Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent.

Drumul spre obţinerea independenţei faţă de URSS a fost unul complex, fiind marcat de manifestări civile, iar rezultatul final întârziind din cauza activiştilor proruşi din stânga Nistrului sau adepţilor Partidului Comunist. Deşi a existat o dorinţă enormă de menţinere a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în componenţa URSS, succesul mişcărilor naţionale de la sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut a fost incontestabil.

„În calitatea sa de stat suveran şi independent, Republica Moldova ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate; DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale; CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”, se menţionează în Declaraţia de Independenţă.

În primul an de la proclamarea independenţei, în estul şi sudul ţării au început mişcări separatiste, iar în 1992 în Transnistria, regiune care se consideră în continuare independentă faţă de Republica Moldova şi care este susţinută de Moscova, a avut loc un război sângeros.

În acestă sâmbătă, Diaconia vă invită la Masa Bucuriei

În această sâmbătă, în data de 27 aprilie, în cadrul Campaniei de Paști „Masa Bucuriei”, Diaconia organizează colecta națională de produse alimentare. Evenimentul va implica sute de voluntari și se va desfășura în 103 magazine din Chișinău și alte 25 de localități.

Produsele donate la colectă vor fi transformate pe parcursul anului în mese calde și pachete alimentare pentru oamenii nevoiași.

Igor Belei, director executiv Diaconia: „An de an, campania adună împreună mii de oameni pe care îi unește grija și iubirea față de aproapele. Pentru miile de voluntari implicați de-a lungul anilor, campania a fost un prim efort de solidaritate dar și o lecție practică de dăruire pentru o cauză nobilă care nu îi privește direct.

Perioada Postului Mare e tocmai perioada perfectă pentru a împărtăși acest mesaj de solidaritate, care a devenit, între timp o parte din comportamentul nostru permanent.

„Masa Bucuriei” este o ocazie minunată de a asigura bătrânii aflați singuri în fața deznădejdii cu „pâinea cea de toate zilele”, o ocazie prin care noi toți devenim o familie iubitoare pentru cei cărora le deschidem ușa.”

Acțiunile cheie ale colectei se întâmplă an de an grație implicării unui număr mare de voluntari: aceștia transmit mesajul de solidaritate și îndeamnă oamenii să doneze alimente, participă la sortarea și distribuția donațiilor. Pe 27 aprilie, ei vor putea fi remarcați în toate rețelele de magazine implicate în proiect, vor purta tradiționalele veste galbene ale campaniei și vor face sonor și important același mesaj: „Donația ta poate umple farfuria unui flămând!”

Gabriela Ștefîrță, elevă în clasa a XII-a C la Liceul Teoretic „Ion Creangă, voluntar în campanie: „Cred că fiecare dintre noi are puterea să fie schimbarea, să facă schimbarea. În bine desigur. De ce aș îndemna și alți tineri să se alăture Campaniei Masa Bucuriei? E o experiență wow. Merită trăită nu doar odată. Gândiți-vă că prin timpul dedicat umpleți direct farfuria unui om flămând cu mâncare. Asta e suficient să te simți cu folos și să inspiri pe alții. Cred că e chiar actual și în trend”.

Diaconia invită donatorii să răspundă cu generozitate și solidaritate îndemnului voluntarilor. La colectă pot fi donate produse alimentare neperisabile și cu termen de valabilitate mai mare: crupe, ulei, paste, zahăr, sare, conserve, întrucât acestea vor fi distribuite către beneficiari pe parcursul întregului an.

Se vor colecta alimente în rețelele: Kaufland, METRO, Linella, Supermarket Nr1, Local Discounter, Velmart, Green Hills Market, Fourchette, Family Market, Bonus.

Toți cei care vor să susțină oamenii nevoiași asistați de Diaconia pot face o donație pe parcursul întregului an. Cu 100 de lei e asigurat un prânz cald unui bătrân timp de o săptămână, la cantina socială din Chișinău: https://masabucuriei.md/#pricing-section .

La ediția din 2023, într-o singură zi au fost colectate 39 tone de alimente. Doar la cantina socială mobilă ,,Aproape de Aproapele’’ din Chișinău, de exemplu, au fost distribuite anul întreg 40.160 de prânzuri calde pentru sute de beneficiari.

În acest an, campania este sprijinită de Uniunea Europeană prin intermediul proiectului ,,Parteneriate pentru servicii de cantină socială incluzive și durabile”, co-finanțat și implementat de I.P. „Keystone Moldova”, A.O. ,,Concordia. Proiecte Sociale” și I.R.M.S. „Diaconia”.

Țara noastră va beneficia de asistență tehnică și monitorizare din partea Franței pentru reformele în sectorul forestier

Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu și Aliona Rusnac, Secretar de stat s-a întâlnit cu Ambasadorul Franței în Republica Moldova, E. S. Graham Paul. Oficialii au discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul mediului, în special dezvoltarea sectorului forestier al țării noastre.

În cadrul întrevederii, ministrul Lazarencu a subliniat importanța sprijinului acordat de Franța în domeniul forestier, în urma semnării Memorandumului de Înțelegere tripartit între Ministerul Mediului din Republica Moldova, Societatea silvică a fondului de depozit și consignație și Agenția Franceză de Dezvoltare în vederea alocării grantului în sumă de 1,2 milioane euro, pentru asigurarea implementării Programului de reforme în domeniul forestier.

Ambasadorul Graham Paul a reiterat angajamentul Franței de a sprijini eforturile Republicii Moldova în dezvoltarea sectorului forestier. Astfel, începând cu luna mai țara noastră va beneficia de asistență tehnică, monitorizare și evaluare pentru a îndeplini măsurile de reformă a politicilor în sectorul forestier.

Ministrul Mediului și Ambasadorul Franței au exprimat încredere în succesul viitor al proiectelor comune și au subliniat importanța continuării colaborării pentru îmbunătățirea situației în sectorul forestier al țării noastre.

Succes uimitor! Filmele Moldovenești, în Prim-plan în Times Square, New York

În pulsul vieții urbane a Times Square-ului, ecranele au fost iluminate pe parcursul zilei cu secvențe din filmele moldovenești „Carbon”, „Varvara” și „Tunete”, marcând astfel Ziua Internațională a Proprietății Intelectuale. Această inițiativă a fost organizată în onoarea Zilei Internaționale a Proprietății Intelectuale și a subliniat angajamentul față de inovare și protecția drepturilor de autor.

Prin proiectarea mesajului „Discover Moldova on the grand screen. Support creativity, uphold intellectual property. Explore Moldova’s Cinematic Gems. #WorldIntellectualPropertyDay”, trecătorii au fost invitați să exploreze și să sprijine cinematografia moldovenească, evidențiind astfel importanța respectării drepturilor de proprietate intelectual.

În contextul tehnologic actual, interesul publicului pentru accesarea filmelor prin intermediul internetului este în creștere, dar aceasta adesea vine la pachet cu provocări serioase legate de drepturile de autor. Filmele care ajung pe internet fără permisiunea titularilor de drepturi constituie o încălcare a legilor internaționale privind proprietatea intelectuală. Acest fenomen nu doar că afectează financiar industria, dar subminează și eforturile creatorilor de a produce conținut de calitate.

Cinematografele, oferind o experiență imersivă și legală, joacă un rol esențial în sprijinirea industriei filmului și în promovarea unei distribuții etice a lucrărilor cinematografice. Vizionarea filmelor în sălile de cinema reprezintă nu numai o apreciere a artei, ci și un suport pentru menținerea unei industrii creative durabile și pentru respectarea legilor de proprietate intelectuală.

Nu este prima dată când despre filmele moldovenești se aude în America. Recent, regizorul și producătorul filmului „Carbon”, Ion Bors, împreună cu producătorul filmelor „Varvara”, „Tunete” și „Carbon”, Sergiu Cumatrenco, au revenit de la Convenția Moldo-Americană din Washington DC, unde au fost decorați cu prestigiosul premiu „Arts and Culture”. Această distincție evidențiază contribuția lor excepțională la promovarea culturii și artelor din Moldova pe scena internațională.

De ziua internațională a proprietății intelectuale vă invităm la cinema pentru a viziona filmele produse în Moldova. Reamintim că multe dintre ele pot fi vizionate acum prin țară, detalii despre program pe www.film.md.