Republica Moldova se încadrează treptat în spațiul european al competențelor profesionale

23/03/2023

News

În premieră, Republica Moldova a participat, în calitate de țară candidat pentru aderarea la UE, la Directoratul General pentru Formare Profesională, care a avut loc între 21-22 martie, curent, în Suedia. Țara noastră a fost reprezentată la acest eveniment de secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării Galina Rusu.

Discuțiile s-au axat pe rolul educației și formării profesionale în furnizarea de competențe într-o economie competitivă; adaptarea conținuturilor și a ofertei educaționale pentru a satisface nevoile de calificare care se schimbă rapid în viața profesională; măsurile care trebuie luate pentru a satisface nevoile de formare a adulților și a facilita perfecționarea și recalificarea acestora. De asemenea, s-a discutat despre competențele de care au nevoie profesorii și formatorii pentru a preda eficient conținuturile educaționale.

În cadrul întrunirii s-a vorbit și despre inițiativa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a numi 2023 Anul european al competențelor. Această măsură are rolul să încurajeze toți adulții apți de muncă să participe la programe de formare profesională inițială sau continuă, să conștientizeze că învățarea pe tot parcursul vieții este răspunsul direct la provocările economice, climatice și sociale.

În intervenția sa, Galina Rusu a făcut referință la documentele de politici, aprobate de Ministerul Educației și Cercetării, cu privire la: învățământul dual, validarea competențelor obținute în context nonformal și informal, formarea profesională a adulților din perspectiva formării competențelor, perfecționării, specializării, recalificării.

Evenimentul a fost organizat de către Președinția Suedeză a Consiliului Uniunii Europene și Directoratul General pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune al Comisiei Europene, și a întrunit delegații oficiale a țărilor membre UE și a țărilor candidate, precum și reprezentanți ai Centrului European pentru dezvoltarea formării profesionale (Cedefop) și ai Fundației Europene de Formare (ETF).

Peste 21% din populația Germaniei trăia în 2023 în pragul sărăciei

Puţin peste 17,7 milioane de persoane, sau 21,2% din populaţia Germaniei, trăiau în pragul sărăciei sau excluziunii sociale în 2023, practic acelaşi număr ca în urmă cu un an, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), preluate de EFE, relatează Agerpres.

În 2022, aproximativ 17,5 milioane de persoane, sau 21,1% din populaţie, se aflau în această situaţie.

Potrivit datelor de la Destatis, pe baza rezultatelor iniţiale ale Sondajului privind veniturile şi condiţiile de viaţă (EU-SILC) publicat de Eurostat, în 2023 aproximativ una din şapte persoane – 14,3% din populaţie sau aproape 12 milioane – era expusă riscului de sărăcie în Germania, faţă de 14,8% în 2022.

EU-SILC consideră că o persoană este expusă riscului de sărăcie dacă are mai puţin de 60 % din venitul mediu echivalent al întregii populaţii, care în 2023 a fost de 1 310 de euro net pe lună pentru o persoană singură din Germania şi de 2 751 euro pentru un cuplu cu doi copii cu vârsta sub 14 ani.

În 2023, 6,9% din populaţie sau 5,7 milioane de persoane din Germania – în creştere de la 6,2% în 2022 – s-au confruntat cu privaţiuni materiale şi sociale semnificative, adică condiţiile lor de viaţă au fost restricţionate semnificativ de lipsa resurselor economice.

Astfel, de exemplu, cei afectaţi nu şi-au putut permite să plătească chiria casei, ipoteca sau anumite servicii, să plătească pentru o călătorie de vacanţă de o săptămână, să înlocuiască mobilierul uzat sau să iasă să mănânce sau să bea cu prietenii sau familia o dată pe lună.

Ca şi în anul precedent, 9,8% din populaţia cu vârsta sub 65 de ani – adică 6,2 milioane de persoane – trăiau în 2023 într-o gospodărie cu o rată foarte scăzută de participare la forţa de muncă, adică rata de participare la forţa de muncă a membrilor în vârstă de muncă – între 18 şi 64 de ani – era sub 20%.

Acesta este cazul, de exemplu, dacă, într-o gospodărie cu două persoane din această grupă de vârstă, una dintre ele nu a fost angajată deloc, iar cealaltă a fost angajată doar patru din cele douăsprezece luni ale anului.

Un cutremur puternic a zguduit Taiwanul

Un cutremur de magnitudinea 6,1 a avut loc sâmbătă dimineaţa (ora locală) în Taiwan, anunţă Agenţia meteorologică taiwaneză, fără să declanşeze o alertă de tsunami pe insulă, care a fost zguduită luni şi marţi de numeroase seisme, relatează AFP, transmite News.ro.

Cutremurul a avut loc în apropierea zonei de coastă, sâmbătă, la ora locală 2.21 (vineri, 21.21, ora României), la o adâncime de 24,9 kilometri. Seismul a declanşat alerte pe telefoanele mobile în capitală, la Taipei, potrivit unui jurnalist AFP. Taiwanul a fost zdruncinat marţi dimineaţa de o nouă serie de zeci de seisme, care nu s-au soldat cu victime, potrivit autorităţilor, dar au făcut să se clatine clădirile, inclusiv în capitala Taipei, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Potrivit agenţiei meteorologice centrale taiwaneze, seria de seisme – peste 200, începând de luni după-amiaza, şi cu o magnitudine maximă de 6,3 – sunt replici ale cutremurului major din 3 aprilie, care a avut magnitudinea 7,4 şi a provocat circa 17 decese şi peste 1100 de răniţi.

În Chișinău va fi inaugurat Muzeul Bisericesc, în locul unde a fost descoperită casa mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni

Administrația Capitalei planifică deschiderea Muzeului Bisericesc la Chișinău. Instituția va deveni filială a Muzeului de Istorie a Orașului și va fi amplasată pe strada Grigore Vieru 11, unde a fost descoperită casa mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni.

Muzeul Bisericesc din Chișinău: Ce exponate vor putea fi admirate

Muzeul va conține o expoziție permanentă și altele tematice, care vor cuprinde materiale documentare, vestigii importante și relevante specifice serviciului liturgic, cărți sfinte, obiecte liturgice, veșminte preoțești, fotografii de epoca și unele exponate identificate în timpul săpăturilor arheologice din anii 2021-2023, transmite realitatea.md.

Potrivit Consiliului Municipal Chișinău, obiectivele muzeului sunt colecționarea, păstrarea, dezvoltarea, conservarea, valorificarea științifică, expozițională și instructiv-educativă a bunurilor culturale semnificative de patrimoniu pe care le va deține.

De asemenea, se menționează că sediul „Muzeului Bisericesc” va fi înființa în pivnițele fostei clădiri a Muzeului Bisericesc.

„Specificăm că în perioada anilor 1942-1944 Casa Eparhiala e găzduit Muzeul Bisericesc, organizat de preotul Paul Mihail”, potrivit Consiliului Municipal Chișinău.

Se preconizează ca noul muzeu din Chișinău să funcționeze începând cu anul 2025. Cheltuielile pentru administrarea instituției vor fi acoperite din bugetul municipiului Chișinău, cel al Direcției generale cultură și patrimoniu cultural, precum și din alte surse neinterzise de cadrul normativ.